Comisia Europeană a lansat o investigaţie aprofundată pentru a determina dacă stingerea de către statul român a datoriilor operatorului de transport feroviar de marfă CFR Marfă şi necolectarea datoriilor companiei i-au conferit acesteia un avantaj neloial, cu încălcarea normelor UE privind ajutoarele de stat.
Margrethe Vestager, comisar responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Piaţa transportului feroviar de marfă este o componentă crucială a legăturilor de transport ale oricărei economii. CFR Marfă este operatorul istoric pe această piaţă în România şi a beneficiat de stingerea datoriilor publice şi de necolectarea de către creditorii publici a sumelor datorate. Trebuie să verificăm dacă un investitor privat ar fi procedat la fel ca autorităţile publice şi, în cazul în care răspunsul este negativ, trebuie să stabilim dacă aceste măsuri sunt compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat.”
CFR Marfă este operatorul istoric de pe piaţa română de transport feroviar de marfă şi este deţinut în totalitate de stat. De mai mulţi ani, compania se confruntă cu dificultăţi economice. Aceasta are un nivel ridicat de îndatorare, în principal faţă de agenţiile naţionale de securitate socială şi administrare fiscală, precum şi faţă de managerul român de infrastructură feroviară, CFR Infrastructură, care se află, de asemenea, în totalitate în proprietatea statului.
Spre deosebire de transportul feroviar de călători, piaţa transportului feroviar de marfă din România este extrem de competitivă, întrucât există numeroşi operatori privaţi; unii dintre aceştia au dobândit o cotă de piaţă considerabilă, ca urmare a liberalizării pieţei în anul 2007. În martie 2017, Asociaţia Transportatorilor Feroviari Privaţi din România a adresat Comisiei o plângere oficială, în care a susţinut că CFR Marfă ar fi beneficiat de ajutoare de stat, cu încălcarea normelor UE în materie.
Investigaţia efectuată de Comisie va avea în vedere:
- o serie de măsuri de ajutor de stat în favoarea CFR Marfă, constând în conversia creanţelor în acţiuni în valoare de 1.669 de milioane de lei (circa 360 milioane de euro) în 2013;
- necolectarea, cel puţin începând din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale şi a taxelor datorate de CFR Marfă, precum şi a datoriilor companiei faţă de CFR Infrastructură.
Se poate considera că o intervenţie a statului în favoarea unei companii nu constituie ajutor de stat în sensul normelor UE atunci când are loc în condiţii pe care le-ar fi acceptat un investitor privat. Comisia va evalua acum dacă aceasta este situaţia în cazul creditorilor publici ai CFR Marfă sau dacă, dimpotrivă, intervenţia statului i-a conferit companiei un avantaj economic selectiv faţă de concurenţii săi, constituind astfel ajutor de stat.
În cazul în care va concluziona că CFR Marfă a primit un ajutor de stat, Comisia va evalua dacă acesta ar putea fi compatibil cu normele UE care autorizează anumite categorii de ajutoare.
CFR Marfă se confruntă cu dificultăţi financiare cel puţin din 2009 încoace. Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei companii aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită ca respectiva companie să fie supusă unui plan de restructurare solid, menit să asigure restabilirea viabilităţii pe termen lung şi contribuţia companiei la costurile de restructurare.
Comisia îşi va continua investigaţiile pentru a afla dacă preocupările sale iniţiale se confirmă sau nu. Deschiderea unei investigaţii oferă părţilor terţe interesate posibilitatea de a prezenta observaţii şi nu anticipează rezultatul acesteia.
Context
CFR Marfă a fost constituită ca societate pe acţiuni la 1 octombrie 1998, ca urmare a reorganizării operatorului feroviar istoric român, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române („SN CFR”). CFR Marfă furnizează servicii de transport feroviar de mărfuri, cum ar fi, printre altele, cărbune din producţia internă, ciment, produse chimice, cereale şi oleaginoase, lemn, sare şi metale.
În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, se poate considera că intervenţiile publice în favoarea unor companii nu implică acordarea unui ajutor de stat dacă au loc în condiţii pe care le-ar fi acceptat un operator privat de pe piaţă (principiul investitorului în economia de piaţă). Dacă acest principiu nu este respectat, intervenţiile publice constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât îi conferă beneficiarului un avantaj economic de care concurenţii săi nu dispun.
Versiunea neconfidenţială a deciziei respective va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat cu numărul de caz SA.43549, pe site-ul web dedicat concurenţei.
