Anul 2014 va fi declarat „Anul Brâncoveanu”, pentru marcarea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii. Conform proiectului, acţiunile şi manifestările care vor avea loc în acest context vor constitui Programul naţional „Anul 2014 – Anul Brâncoveanu”, urmând a se desfăşura sub înaltul patronaj al primului-ministru.
Pentru buna desfăşurare a acestor evenimente se va constitui Comitetul de coordonare „Anul Brâncoveanu”, care va fi format, între ații, din primul-ministru (preşedinte de onoare al comitetului), ministrul Culturii (preşedinte executiv), preşedintele Academiei Române (preşedinte executiv), miniștrii Educaţiei Naţionale, Afacerilor Externe, Finanţelor Publice, Tineretului şi Sportului, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Afacerilor Interne, preşedintele Institutului Cultural Român, preşedinții Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunii Artiştilor Plastici și UNITER, preşedinții Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, Societăţii Române de Radiodifuziune și Societăţii Române de Televiziune ș.a. La solicitarea ministrului Culturii, în comitet pot fi cooptaţi şi specialişti din străinătate.
Programul naţional „Anul 2014 – Anul Brâncoveanu”, precum şi cheltuielile necesare pentru organizarea acţiunilor şi manifestărilor incluse în acesta vor fi aprobate de către comitet. În vederea bunei desfăşurări a manifestărilor din 2014, instituţiile implicate pot invita delegaţii din străinătate. Cheltuielile de transport, cazare şi diurnă pentru aceste persoane vor fi suportate de partea română. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, Ministerul Culturii a propus Guvernului declararea anului 2014 „Anul Brâncoveanu” având în vedere importanţa şi contribuţia majoră a domnitorului în istoria şi cultura naţională, precum şi faptul că în anul 2014 se vor împlini 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor acestuia.
Anii domniei lui Brâncoveanu au fost marcaţi de un progres economic şi cultural-artistic, de iniţiative de modernizare a aparatului statal, de reformare a sistemului fiscal. A organizat cancelaria statului în vederea întreţinerii raporturilor cu puterile străine. Epoca brâncovenească s-a deschis influenţelor occidentale care au început să prevaleze asupra celor orientale. Astfel s-a creat o sinteză originală naţională, prin aportul tradiţiei răsăritene şi a celei occidentale.
Principalele direcţii ale politicii lui Constantin Brâncoveanu au fost: întărirea rolului domniei, reorganizarea sistemului fiscal, promovarea unor relaţii strânse cu Moldova şi Transilvania. Până în anul 1709, Constantin Brâncoveanu a reuşit să menţină o politică echilibrată între Imperiul Otoman, căruia îi era vasal, şi Sfântul Imperiu Roman (Habsburgic), a cărui expansiune ajunsese până la hotarele Ţării Româneşti (după cucerirea Transilvaniei, recunoscută de Poarta Otomană prin tratatul de pace de la Karlowitz, din 1699).
În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al culturii. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârşit şi bun administrator al avuţiilor ţării, instaurând o epocă de prosperitate şi de pace. (Mediafax)
