Un proiect în valoare de peste nouă miliarde euro, care divizează Europa, a declanşat iritarea Washingtonului. Numele său Nord Stream II, un gazoduct de 1.230 km, cel mai lung din lume, destinat a lega Rusia şi Germania prin Marea Baltică. Obiectivul său: aprovizionarea bătrânului continent, în principal Germania, care vrea să închidă centralele nucleare, cu gaz rusesc. Statele Unite nu sunt de acord cu depedenţa energetică a Europei de Moscova şi ameninţă protagoniştii cu sancţiuni. Nord Stream II este considerat o armă politică. Astfel, Ucraina ar putea fi privată de 2,8 miliarde dolari – 3% din PIB –, redevenţe anuale pentru tranzitul actual al gazelor pe teritoriul său. Polonia se declară de asemenea contra proiectului, întrucât Rusia ar putea patrula în toată Marea Baltică, previne ministrul Afacerilor de Externe, Jacek Czaputowicz. Franţa, în schimb, păstrează discreţia, şi graţie relaţiei privilegiate cu Berlinul, dar şi participării efective în respectivul proiect prin concernul Engie. 200 de km au fost deja instalaţi şi inaugurarea este programată la finele anului viitor, probabil în prezenţa Angelei Merkel şi Vladimir Putin.
