Apreciat ca fiind unul dintre cei mai importanţi dirijori est-europeni, Ovidiu Bălan – în prezent, director onorific şi prim-dirijor al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău – revine la pupitrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Oltenia”, cu prilejul celei de-a XXXIX-a ediţii a Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală” (9 noiembrie – 3 decembrie).
Concertul în cadrul căruia va evolua are loc astă-seară, de la ora 19.00, şi oferă melomanilor o lucrare în primă audiţie a unui compozitor român şi două capodopere ale muzicii ruse. Este vorba despre „Triptic psaltic” pentru soprană şi orchestră de coarde, de Viorel Munteanu, Concertul nr. 2 în Do minor pentru pian şi orchestră, op. 18, de Serghei Rahmaninov, şi Simfonia a IV-a în Fa minor, op. 36, de Piotr Ilici Ceaikovski.
Soliştii serii sunt soprana Diana Ţugui, din 2003 angajată a Teatrului Liric „Elena Teodorini”, dar şi cadru didactic la Departamentul de Muzică al Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova, şi pianistul Mihai Ungureanu, muzician cu o intensă activitate concertistică, în ipostazele de solist, interpret de muzică de cameră şi acompaniator evoluând în centre culturale renumite din Europa, America şi spaţiul asiatic. Din septembrie 2012, Mihai Ungureanu deţine (din nou) statutul de director artistic al Filarmonicii „Oltenia”.
Un bilet pentru concert costă 20 de lei, elevii, studenţii şi pensionarii putând să îl achiziţioneze la jumătate de preţ, de la Agenţia Filarmonicii „Oltenia”. Tot aici găsiţi bilete pentru următoarele evenimente muzicale din cadrul Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală”: concertul coral de luni, 26 noiembrie, cu lucrări din repertoriul internaţional, dar şi românesc (dirijor: Manuela Enache), recitalul de pian susţinut de muzicianul Kasparas Uinskas, din Lituania (miercuri, 28 noiembrie) şi concertul simfonic de vineri, 30 noiembrie, cu maestrul Gheorghe Costin la pupitrul dirijoral, solist fiind acelaşi pianist lituanian.
- Compozitorul şi profesorul Viorel Munteanu (n. 1944, Suceava) – fost rector al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi (2004-2012) – este autorul unui număr impresionant de lucrări interpretate în peste 450 de concerte şi festivaluri internaţionale. Tripticul psaltic este inspirat de trei imnuri bisericeşti ortodoxe: „Iubi-Te-voi, Doamne” (după Evghenie Humulescu şi Nicolae Lungu), „Îngerul a strigat” (după Macarie Ieromonahul şi D.G. Kiriac), „Miluieşte-mă, Dumnezeule” (după Gheorghe Cucu). Este vorba despre transcrieri ale acestor minunate piese corale, transformate în lieduri cu acompaniament de orchestră..
- Cea mai populară dintre marile lucrări ale lui Serghei Rahmaninov este, fără îndoială, al doilea Concert pentru pian şi orchestră, op. 18, compus în prima perioadă a creaţiei (anii 1900-1901). Dedicat lui Nikolai Dahl (reputat psihiatru specializat în hipnoterapie), opusul evidenţiază gândirea muzicală profundă a compozitorului, subordonată în totalitate elementului dramatic. Structurile arhitectonice sunt „desenate” cu rafinament, în interiorul lor evoluând conflictul solist-ansamblu, caracterul concertant şi cel simfonic predominând alternativ.
- Seria marilor lucrări ceaikovskiene o inaugurează Simfonia a IV-a în Fa minor, op. 36. Piotr Ilici Ceaikovski a definitivat cea de-a patra simfonie într-o perioadă tulbure a vieţii sale, marcată de o profundă amărăciune sufletească: „M-am simţit teribil de deprimat iarna trecută, pe când compuneam simfonia, aceasta neînsemnând nimic altceva decât un ecou al suferinţelor pe care le-am îndurat în acea vreme. Doar un ecou, pur şi simplu”. Începută la Moscova, în iarna lui 1876, şi finalizată doi ani mai târziu, la San Remo, lucrarea a fost prezentată în primă audiţie sub conducerea dirijorală a lui N.G. Rubinstein.
