Pe 3 octombrie a.c. este programată o dezbatere cu privire la România în Parlamentul European, decizia fiind luată în şedinţa preşedinţilor, organul de conducere al Parlamentului European. Propunerea a apărut „din senin” după votul în privinţa Ungariei, atunci când Manfred Weber, liderul grupului PP a descoperit că poate plasa România în locul Ungariei. În acest context, realmente delicat, delegaţia ALDE şi PSD din PE, au solicitat printr-o scrisoare adresată conferinţei preşedinţilor ca titlul dezbaterii să fie impactul protocoalelor secrete asupra statului de drept. Iată conţinutul scrisorii, aşa cum a fost prezentat presei de Renate Weber şi Norica Nicolai:
“Stimate cancelar Sebastian Kurz
Stimate președinte al CE, Jean Claude Junker
Stimate vicepreședinte al CE, Frans Timmermans
Stimate președinte al PE, Antonio Tajani,
Stimați lideri ai grupurilor politice din PE, membri ai Conferinței președinților
În legătură cu dezbaterea convenită de Conferința Președinților cu privire la România, care va avea loc la 3 octombrie și în sprijinul scrisorii pe care am trimis-o alături de cererea noastră privind titlul dezbaterii “Impactul protocoalelor secrete asupra legii în România “, vă rugăm să ne permiteți să vă oferim câteva informații pe care le considerăm utile.
În ultima sesiune plenară din 2017 a Parlamentului European, am avut o dezbatere privind statul de drept în România. Realizând faptul că informațiile disponibile nu erau suficiente pentru a se ajunge la o concluzie bine fundamentată, plenul a decis să trimită României o misiune de informare LIBE. Această misiune nu a ajuns niciodată în România din motive neclare, deși ar trebui o cercetare atentă înainte de a trece la acțiune.
Între timp, în ultimele luni, opinia publică românească a fost șocată după dezvăluirea accidentală a unui număr enorm de protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informații (SRI), pe de o parte, și multe alte instituții și agenții de stat. Mai mult de 550 de protocoale au fost încheiate în ultimii 10-15 ani, din care aproximativ 350 sunt încă implementate, potrivit directorului SRI.
Cu toate acestea, cea mai tulburătoare dezvăluire se referea la protocoalele secrete din 2009 dintre Serviciul Român de Informații, pe de o parte, și Procurorul General, Curtea Supremă, Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, care au permis o interferare flagrantă a serviciilor secrete în activitatea justiției. În 2016 a fost încheiat un nou protocol secret între SRI și Procurorul General. De fapt vorbim despre o rețea de acorduri secrete care a generat un sistem de justiție selectivă. În acest cadru, Serviciului Secret i s-a permis să efectueze investigații judiciare, interzise de Constituție. În urma acestei cooperări ilegale, sute de mii de conversații ale românilor au fost înregistrate ilegal. Mai mult, ca și în celebrul și infamul proces Dreyfuss, sentințele au fost date pe baza dovezilor care nu au fost prezentate celor inculpați, care în cele din urmă au fost condamnați fără a avea posibilitatea de a se apăra în mod corespunzător.
Practic, nici o înregistrare audio sau video adusă ca probă de către procuratură nu a putut fi verificată de experți neutri și obiectivi. În urma unor anchete neoficiale ale experților s-a descoperit că aceste înregistrări au fost falsificate, iar experții au fost hărțuiți de procurorii anticorupție. În mai multe cazuri, judecătorii au descoperit sute și sute de transcrieri false făcute de agenții SRI, iar în prezent mai mulți agenți SRI se află sub anchete penale.
Cu toate acestea, ar trebui să știți că acei judecători și procurori care au refuzat să pună în aplicare ordinele primite de la serviciul secret sau de la unii procurori anti-corupție (DNA) au fost acuzați de infracțiuni inventate și mulți dintre ei au fost condamnați la închisoare după procese nedrepte. Potrivit datelor oficiale furnizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), 63% dintre judecătorii români și 60% dintre procurorii români au fost supuși anchetelor penale în ultimii trei ani. Fără îndoială, scopul a numeroase investigații a fost acela de a controla judecătorii și procurorii, de a-i face vulnerabili la presiune pentru a face ceea ce li s-a ordonat. Independența procurorilor și a judecătorilor a fost afectată tocmai de agenții Serviciului Român de Informații și de colegii lor din DNA.
Unul dintre acești judecători, Stan Mustață, care a decis să vorbească, a murit brusc cu câteva luni în urmă, în condiții foarte suspecte, în timp ce se afla la închisoare.
În cele trei protocoale pe care le atașăm la această scrisoare, veți vedea referiri la protecția securității naționale. Dar, vă rugăm să fiți conștienți de faptul că acestea nu au fost implementate în legătură cu terorismul sau ceva similar. În România, conform unei decizii a Consiliului Superior pentru Apărarea Țării, un organism fără caracter legislativ sub coordonarea președintelui, corupția a fost considerată o amenințare la adresa securității naționale. De aceea, aceste protocoale au fost aplicate în cazuri individuale legate de corupție. Aceasta este explicația pentru care în România numărul mandatelor eliberate pentru “interceptarea comunicațiilor” (în majoritatea cazurilor de telefonie), bazat pe legea securității naționale, a fost mai mare decât oriunde în UE:
2009 – 3011;
2010 – 3183;
2011 – 3805;
2012 – 3602;
2013 – 3791;
2014 – 2692;
2015 – 2740;
2016 – 3660;
2017 – 2661;
1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960
În toți acești ani, din cele aproape 30.000 de cereri, majoritatea lor provenind de la Departamentul Național Anticorupție, doar trei au fost respinse!
Durata acestor mandate a fost inițial de șase luni, însă cele mai multe dintre ele au fost prelungite ulterior pentru încă trei luni de fiecare dată, fără a se raporta la numărul maxim de solicitări de prelungire. Actualul președinte al Comisiei parlamentare pentru controlulul Serviciului de Informații a spus că, potrivit unor date pe care le-au primit, aproximativ 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv, de exemplu, în anul 2012, întregul Guvern și peste 100 de membri ai Parlamentului .
După cum puteți vedea din protocoale, procurorii au fost obligați să raporteze Serviciului de Informații la fiecare două luni ceea ce au obținut în investigațiile lor.
Având în vedere acest context dificil, delegațiile române din cadrul ALDE consideră că o dezbatere privind statul de drept trebuie să ridice și să evalueze în mod special aceste situații. Pentru a vă asigura că nu se vor mai întâmpla în România sau în niciun alt stat membru.
Din aceste motive, vă solicităm să vă sprijiniți propunerea noastră care are ca scop discutarea adevăratelor amenințări la adresa statului de drept și să acceptați titlul “Impactul protocoalelor secrete asupra statului de drept în România”.
Renate Weber
Norica Nicolai
