Un eveniment „mai puţin artificial, mai puţin formal”, după cum l-au caracterizat organizatorii, Forumul regional pentru promovarea şi susţinerea dialogului social în regiunea Sud-Vest Oltenia a strâns, ieri, laolaltă, reprezentanţi ai autorităţilor publice, societăţii civile şi ai mediului de afaceri care au relevanţă şi au un cuvânt de spus în domeniul ocupării şi al incluziunii sociale, pentru un dialog şi concluzii pe marginea unui studiu referitor la riscul de excluziune pentru persoanele de etnie romă şi cele cu dizabilităţi.
„Evident, sunt două categorii foarte expuse riscului de excluziune socială, iar prin acest studiu ne-am propus să vedem care este gradul de expunere a acestor categorii, cu accent pe Regiune S-V Oltenia, şi care sunt direcţiile de acţiune pentru a reduce acest impact negativ”, au precizat coordonatorii proiectului. În partea a doua a întâlnirii, cea inovatoare, şase dintre ONG-urile partenere şi-au organizat standuri de prezentare a propriilor proiecte, de tip „world caffe”, relevante în domeniul incluziunii sociale, de-a lungul acestei sesiuni participaţii mutându-se de la un stand la altul, adresând întrebări celor care au expus materiale referitoare la proiecte, în încercarea de a determina câteva concluzii şi măsuri utile pentru viitoarele acţiuni pe care le vor putea demara în parteneriat.
Iulia Ianîcu, specialist în ocupare: „Studiul Eliminarea prejudecăţilor faţă de persoanele cu grad mare de excluziune din judeţul Dolj relevă faptul că etnia romă se autodelimitează de restul societăţii, motivele fiind sărăcia, lipsa de educaţie, obedienţa faţă de liderii informali ai propriei comunităţi, rigiditatea relaţiilor de familie, care, în cele mai multe cazuri, refuză independenţa şi autodeterminarea tinerilor, obligându-i să renunţe la şcoală, căsătorindu-i la vârste foarte fragede sau implicându-i în activităţi deviante. Liderii etniei rome şi instituţiile statului dau dovadă de o lipsă de transparenţă în programele pe care le aplică sau nu sunt eficiente ori nu fac nimic. Pe de altă parte, persoanele cu dizabilităţi se autoizolează şi resimt discriminatoriu orice refuz în ceea ce-i priveşte, chiar dacă acesta nu îi vizează datorită handicapului, ci din cu totul alte motive care ţin, de regulă, de insuficienţele societăţii româneşti”.
