Şantierul deschis în a doua jumătate a anului trecut la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei pentru consolidarea şi restaurarea obiectivului cultural primit, ieri, vizita preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. Inspecţia a avut ca scop constatarea stadiului de execuţie a lucrărilor şi a dificultăţilor ivite, până acum, în timpul reabilitării clădirii-emblemă a municipiului Craiova. Clădirea fostei Şcoli de Fete „Madona Dudu” trece printr-o restaurare totală, de profunzime, care o va alinia standardelor moderne în muzeologie şi o va integra în circuitul turismului cultural local şi regional prin valorificarea potenţialului de care dispune. Pe şantier, lucrările continuă, iar schimbarea la faţă a instituţiei începe să prindă contur. Administraţia judeţeană speră ca, în acest fel, nu numai turiştii să fie atraşi de „zestrea culturală” conservată la Craiova, ci şi publicul craiovean, care nu trebuie să uite de însemnătatea istorică şi valoarea culturală a clădirii, dar şi a artefactelor expuse aici.
Ion Prioteasa: „Am făcut un pas mare în ceea ce priveşte obiectivele culturale”
În urma inspecţiei de şantier făcută la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, autorităţile doljene au constat că lucrările sunt într-un stadiu avansat, lucru care îi duce cu gândul că proiectul va fi finalizat cu 60 de zile înainte de termen. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că, odată cu restaurarea, consolidarea şi modernizarea imobilului, multe dintre piesele “unicat”, care nu au fost prezentate “niciodată” vizitatorilor din cauza lipsei de spaţiu, vor putea fi expuse. “La Muzeul Olteniei se lucrează de mai bine de un an, iar totul se află în grafic. În acest moment se pregătesc condiţiile pentru a se putea lucra şi în timpul iernii. Există toate premisele ca această investiţie să se finalizeze mai devreme decât termenul prevăzut, ba chiar cu 60 de zile mai devreme decât s-a stabilit. Craiovenii şi cei care ştiau Muzeul Olteniei vor fi foarte impresionaţi de faptul că vor avea în faţă o clădire nouă, o clădire care nu mai seamănă cu ce a fost înainte. Consiliul Judeţean Dolj aduce astfel la zestrea municipiului Craiova o clădire cu personalitate, o clădirea în care s-a implicat cu toată forţa. Ne dorim ca din primăvara anului viitor să putem să ne luăm copiii ori nepoţii de mână şi să vedem un muzeu cum poate vedem pe la televizor. Am făcut un pas mare în ceea ce priveşte obiectivele culturale care ţin de CJ Dolj. Prin aceste lucrări de consolidare, restaurare şi modernizare a Muzeului Oltenia am câştigat mai multe spaţii. Craiovenii şi toţi cei care vor vizita acest muzeu vor putea să vadă un lapidariu, o să vadă un atelier de restaurare, o să vadă lucruri care se văd în marile muzee, aşa cum este şi Muzeul Olteniei – unul dintre muzeele deţinătoare de comori”, a declarat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
Muzeul Olteniei va sărbători cei 100 de ani de existenţă cu infrastructura reabilitată
Eforturile muncitorilor s-au dublat în momentul în care s-a descoperit profunzimea degradării construcţiei. În unele încăperi exista pericol de prăbuşire, pentru că reparaţia de după cutremur a fost una de suprafaţă. Aceştia au trebuit să se lupte cu crăpături masive apărute în pereţi, o fundaţie denivelată şi instabilă, dar şi cu o pivniţă ce nu putea fi utilizată din cauza umidităţii ridicate. Pereţii au fost decopertaţi şi armaţi cu beton pe interior, fiind acum în etapa de finisare, acoperişul urmează să fie refăcut în totalitate pentru a câştiga mai mult spaţiu utilizabil, cu destinaţia unor ateliere de lucru. Curtea interioară se va închide, iar un pasaj la înălţime va lega clădirea veche a muzeului, de cea nouă. Ambele amplasamente vor fi exploatate ca spaţii de expunere inedite.
Potrivit managerului Muzeului Olteniei, Mihai Fifor, lucrările de consolidare, restaurare şi modernizare a imobilului vor readuce în circuitul cultural o clădire veche, care “se afla în pericol de prăbuşire”. “Prin investiţia pe care o face CJ Dolj se readuce la viaţă această clădire-emblemă pentru peisajul arhitectural al Craiovei. Adăpostim la Secţia de Istorie-Arheologie peste 160.000 piese de patrimoniu. În paralel, se lucrează la proiectul de arhitectură pentru amenajarea expoziţiei de bază. Acest proiect va fi recepţionat până la începutul lunii decembrie, aşa că vom şti concret cum va arăta expoziţia de bază în clădirea cea nouă. Secţia de Istoire-Arheologie şi, în sine, Muzeul Olteniei va sărbători cei 100 de ani de existenţă, pe care-i împlineşte în mai puţin de patru ani, cu toată infrastructura reabilitată şi cu toate expoziţiile de bază redeschise, lucru care ne plasează din nou în lumea bună a muzeelor mari, de anvergură europeană şi internaţională”, a precizat managerul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor.
Copiii vor învăţa istorie jucându-se
Un spaţiu important care va fi creat la Muzeul Olteniei îl reprezintă zona atelierelor pentru copii, în care cei mici vor putea să urmărească pe videoproiectoare filme documentar şi “vor putea învăţa despre istorie jucându-se”. Va funcţiona şi o librărie, altor spaţii li se vor da alte destinaţii, în special privind restaurarea patrimoniului şi obiectelor de inventar pe care le are în custodie muzeul”, a spus Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
Cristinel Iovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj: “Săptămâna trecută, am văzut un eveniment important cu conotaţie naţională, care s-a întâmplat la Bucureşti, şi anume inaugurarea unui Muzeu de Ştiinţe ale Naturii, o clădire care a fost restaurată tot prin fonduri europene. Dacă astăzi nu ar fi fost renovat acest Muzeu al Olteniei, precum şi Muzeul de Artă, aş fi privit cu multă invidie spre ce s-a întâmplat la Bucureşti. M-aş bucura ca, odată cu finalizarea lucrărilor de la Muzeul Olteniei, cât mai mulţi copii să treacă pragul instituţiei, astfel încât să poată să cunoască şi să înţeleagă istoria acestor locuri”.
Mihai Fifor, managerul Muzeului Olteniei: «Pivniţa fostei Şcoli de Fete „Madona Dudu” va deveni spaţiu de expunere, găzduind Galeria de artă medievală. Aici nu se putea intra din cauza umidităţii ridicate. Când s-a început consolidarea, apa ieşea la 20 de centimetri de săpături şi asta deoarece clădirea stă pe locul numit „Şapte fântâni”, din care craiovenii se alimentau cu apă, în secolele XVII-XVIII. Am cerut constructorului să refacem acest spaţiu pentru a-l utiliza mai departe. Deja se văd primele semne ale unui spaţiu generos şi spectaculos în care vom expune unele dintre obiectele aflate în patrimoniul muzeului, pe care nu le-am putut expune până acum din lipsă de spaţiu. Muzeul va îmbina partea specifică, de expoziţie, cu partea modernă interactivă, intenţionând să dezvolte proiectul muzeului şi al teatrului de păpuşi, dar şi să înfiinţeze mai multe ateliere de lucru deschise publicului larg».
