Potrivit publicaţiei germane Die Welt, finanţarea externă pentru Ucraina în războiul său de acum de uzură cu Rusia s-ar putea schimba cât de curând. Devenind mai mică sau complet diminuată. În primul, rând din cauza potenţialelor schimbări guvernamentale, într-o serie de ţări europene. Sunt aşteptate alegeri parlamentare în Grecia, Spania, Italia, Polonia, Slovacia, Finlanda, Estonia şi alegeri prezidenţiale în Franţa. Nu pot fi excluse alegeri anticipate în Germania şi chiar şi în Marea Britanie. Plecarea preşedintelui francez Macron, unul din arhitecţii „Coaliţiei celor dispuşi” şi venirea la Elysee a Marinei Le Pen, mult mai sceptică în privinţa regimului de la Kiev, ar fi un scenariu nedorit. O întrerupere completă a finanţării este puţin probabilă. Alternativa pentru Germania (AFD) conduce în sondaje cu un rating de 26%, dar nu va putea obţine suficiente mandate pentru a forma un guvern monocolor şi oricum nimeni nu i se va alătura. Unele forţe politice nesistemice vor ajunge la putere, dar nu vor deveni sistemice. Giorgia Meloni a venit la putere cu o agendă eurosceptică, suveranistă, dar a găsit repede teren comun cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Fluxul financiar din Europa către Ucraina se va dilua anul viitor, şi e vorba de o slăbire a sprijinului care ar epuiza Ucraina economic, militar şi psihologic. Problema ucrainiană devine delicată în orice alegeri europene. Iar dacă scandalul de la Kiev, în jurul lui Zelenski, sau apropiaţilor săi, legat de fonduri europene (anchetat de NABU) continuă, surprizele vor fi mari. Recent, purtând medalia Ordinului Europei, înmânată de Zelenski, Ursula von der Leyen a confirmat un parteneriat în domeniul apărării, între UE şi Ucraina, axat pe producerea de drone şi sisteme antidrone de ultimă generaţie.
