Se apropie luna august și, odată cu ea, o nouă ediție, a XXI-a, a Taberei Folk de la Calafat. Zece zile au mai rămas până când, pe malul Dunării, se vor auzi primele acorduri de chitară și poezie, aduse de unii dintre cei mai îndrăgiți artiști, care sub nici un motiv nu ar putea rata cel mai longeviv eveniment de gen din România.
Pe lângă obișnuitele spectacole, care au loc seara, dar și la prânz, în Centrul Civic, pe plajă ori pe terase, programul taberei va cuprinde lansări de cărți și de albume muzicale, toate cu acces liber pentru public. Tabăra Folk de la Calafat este organizată, și anul acesta, de Casa de Cultură Calafat, Asociația „Proiect pentru o Lume a oamenilor Mai Buni” (A.P.L.O.M.B.), Primăria și Consiliul Local Calafat, împreună cu parteneri locali și voluntari și cu contribuția financiară a Institutului Cultural Român (ICR).
Folkistul calafetean Dan Vană spune însă că, de la an la an, susținerea financiară a taberei este mai dificilă. În plus, se diminuează nu numai bugetul, ci și capacitatea de cazare a orașului: deși nu puțini sunt cei care și-ar dori să fie turiști în Calafat în perioada desfășurării Taberei Folk, există prea puține hoteluri ori pensiuni care să-i găzduiască. Toate acestea în condițiile în care evenimentul este emblematic pentru oraș, oferindu-i foarte mare vizibilitate, notorietate și prestigiu cultural.
Inițiată în august 1996, printr-un proiect finanțat de Ministerul Tineretului și Sportului, Tabăra Folk de la Calafat a ajuns cel mai longeviv eveniment de gen din România. Și unul dintre cele mai îndrăgite, dacă ne ținem cont numai de panoplia numelor celebre care au venit aici. La ediția aniversară din 2017, spre exemplu, au fost prezenți 130 de participanți – artiştii consacraţi din România şi din alte cinci ţări, tineri cantautori laureaţi la festivalurile concurs naţionale, poeţi, critici muzicali, jurnalişti, actori, producători, impresari, organizatori de evenimente de gen – și, evident, publicul iubitor al folk-ului, în special tineri.
În cei peste 20 de ani care au trecut, scopul realizării Taberei Folk s-a schimbat: dacă primele ediţii erau motivate de marginalizarea subiectivă a genului şi de promovarea tinerilor artişti, următoarele, de impunerea folkului în prim-planul muzicii naţionale şi conexiunea cu „poezia cântată” din alte ţări, în paralel cu formarea unei „bresle artistice”, ultimele 10 ediţii şi-au găsit motivaţia mai ales în apetenţa tot mai mare a publicului pentru poezie, în general, şi pentru „poezia cântată”, în special. Același rămân imnul festivalului – „Dacă vrei să fii bogat” (muzică și text: Cristian Buică), și sloganul „Asta-i muzica ce-mi place” – expresia celebră rostită de regele Carol I, la 15/27 mai 1877, la Calafat.
A XXI-a ediție este anunțată pentru perioada 2-10 august 2018 și, la fel ca precedentele, promite o atmosferă unică pe malul Dunării. «Foarte puțini artiști reprezentativi ai genului au lipsit până acum din tabără, sper ca majoritatea să poată veni și în acest an. Vor fi și câteva apariții în premieră, atât din România, cât și din Bulgaria, țară de unde vom avea în acest an o prezență mai consistentă. Nu dau nume, pentru că sunt prea multe și sigur voi face omisiuni de neiertat. Însă cei interesați pot urmări site-ul evenimentului, www.tabarafolk.ro, acum într-o nouă prezentare», a declarat folkistul Dan Vană, mereu gazdă bună pentru poeții cu chitara. Din tabăra de la Calafat folkiștii vor pleca apoi la Festivalul Național de Muzică Folk și Baladă ,,Poarta Sărutului”, de la Târgu Jiu.
Cele mai mari emoții par să le aibă însă, în acest an, nu artiștii invitați, ci… înșiși organizatorii, din motive financiare. Fondurile pentru organizarea taberei se găsesc tot mai greu, iar la acestea se adaugă problemele legate de capacitatea de cazare a orașului. «Sunt mai multe riscuri identificate de noi, printre ele și acesta, poate cel mai mare. Încercăm să-l reducem sau să-l chiar să-l eliminăm prin folosirea unor spații de cazare particulare, în sistem de „ospeție”. Orașul este mic, pitoresc, s-ar putea ca soluția să fie apreciată și să prindă pe viitor. Ar mai fi și alte câteva soluții, la care încă se lucrează. Nu s-a întâmplat să doarmă cineva sub cerul liber decât dacă așa a vrut el, ea sau ei, dar pentru asta organizatorii nu au primit reproșuri. Un risc mai mare este dat de starea vremii, destul de schimbătoare în ultimele săptămâni, având în vedere că toate activitățile, sau aproape toate, se desfășoară în spații deschise. Vom avea în vedere spații alternative și accesul cât mai rapid al publicului și echipamentelor», a mai spus Dan Vană. „Probleme au fost la toate edițiile, asta este normal, dar au putut fi depășite și la fel cred că se va întâmpla și de această dată”, a adăugat, optimist, acesta.
