Într-un Raport de sinteză privind evaluarea pagubelor produse în intervalul 22-24 aprilie 2017 de fenomenele meteorologie periculoase – temperaturi extreme şi îngheţ –, la nivelul judeţului Dolj s-a constatat că suprafaţa culturilor afectate este de 594,578 ha. Valoarea pagubelor estimate urcă la 372.888 lei, iar numărul localităţilor lovite de îngheţ este de 11. Cuantumul valoric a fost analizat cu ajutorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, unitate aflată în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
Urmare a fenomenelor meteorologie extreme, mai exact brumă târzie şi îngheţ, care au lovit luna trecută mai multe localităţi doljene, prin Ordinul Prefectului nr. 107/02 mai 2017 s-a dispus crearea unei comisii de evaluare a situaţiei de pe teren. În componenţa sa au intrat reprezentaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Oltenia, Instituţiei Prefectului Dolj şi ai Direcţiei pentru Agricultură Dolj.
Concret, în intervalul 4 – 17 mai a.c., comisia s-a deplasat în localităţile Orodel, Unirea, Segarcea, Daneţi, Amărăştii de Jos, Dăbuleni, Murgaşi, Argetoaia, Breasta, Mârşani, Siliştea Crucii şi Gherceşti. Au fost prezenţi la faţa locului şi reprezentanţii autorităţilor publice locale.
Principalele culturi afectate
Suprafeţe de viţă-de-vie a fost distruse în localităţile Unirea – 20,47 ha; Segarcea – 18,06 ha; Argetoaia – 11 ha; Breasta – 12 ha. În Gherceşti, pomii fructiferi de pe aproape 9 ha au fost compromişi, cea mai mare suprafaţă fiind cea ocupată de livezile cu meri. La Mârşani, cultura de căpşuni de pe 6,16 ha a fost distrusă. Comuna Murgaşi figurează cu 0,28 ha culturi de solar – tomate, ardei, castraveţi, vinete – afectate în proporţie de peste 50%.
Cea mai mare suprafaţă calamitată, dar în procent de 30%, este cultura de rapiţă. Aici, în top se află Dăbuleni, cu 352 ha, apoi comuna Daneţi ce este înregistrată deja cu 124 ha şi Amărăştii de Jos cu 34 ha.
Valoric, pagubele provocate de fenomenul de îngheţ sunt estimate la 372.880 de lei. Din cauza diferenţei de dotare tehnică, calitate a solului şi dimensiunea exploataţiei agricole au fost estimate valori medii ponderate ale pagubelor valorice produse de calamitate ţinând cont de costurile de producţie pe hectar. Valorile estimate au fost analizate şi cu sprijinul conducerii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, unitate aflată în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, care le-a considerat aproape de realitate.
Nu a mai aşteptat constatarea pagubelor
În comuna Siliştea Crucii, comisia de specialitate a avut parte de o surpriză. Conform anexelor proceselor-verbale nr. 529 şi 534 din 24 aprilie a.c., întocmite de comisia locală de constatare a pagubelor a fost afectată 70% o suprafaţă de 13,85 ha cultivată cu porumb. Numai că, la momentul constatării pagubelor pe teren, comisia judeţeană a făcut cale întoarsă, pentru că respectiva cultură de porumb a fost, în prealabil, desfiinţată. Ştia omul ce ştia! Că toată munca de inventariere a pagubelor e în zadar şi că este aproape imposibil să primească vreo despăgubire. Motiv suficient să întoarcă brazda şi să cultive altceva, că tot e timp frumos afară.
Cu ochii spre Guvern… care le arată Fondul Mutual!
Acum, când toţi cei implicaţi în procesul de evaluare a pagubelor din agricultură şi-au încheiat activitatea, proprietarilor de culturi compromise nu le rămâne decât să tragă speranţe că cineva le va lua în seamă necazurile şi va hotărî să le acorde despăgubiri.
În acest context trebuie să amintim că, miercuri, 17 mai 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, şi secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu, alături de directul Direcţiei Generale Politici Agricole, Elena Tatomir şi directorul Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Doina Băiculescu, s-au întâlnit cu reprezentanţii legumicultorilor şi ai pomicultorilor şi ai Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România – UNSAR şi ai unei companii de asigurare de pe piaţa românească. Scopul întâlnirii a fost acela de a identifica soluţii pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre fermieri şi asiguratori în sensul analizării de posibilităţi pentru a-şi diversifica ofertele de asigurare în ce priveşte legumicultura şi pomicultura.
Ministrul Petre Daea a propus ca, prin intermediul MADR, să se creeze un cadru propice de discuţii pentru analiza variantelor de prevenire a riscurilor în domeniul legumiculturii şi pomiculturii, având în vedere că, în fiecare an, fenomenele meteo extreme se manifestă din ce în ce mai des. Acesta a făcut referire şi la crearea Fondului Mutual, care ar putea fi un instrument la îndemâna fermierilor pentru a acoperi riscurile care nu pot fi asigurate în prezent de companiile de asigurări.
Cresc suprafeţele cultivate cu orzoaică şi mazăre
Din datele puse la dispoziţie de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Dolj, referitoare la stadiul însămânţărilor de primăvară, se observă că la orzoaica de primăvară, din cele 1.87 hectare programate s-a ajuns la 1.450 ha, deci la 133% din ceea ce s-a preconizat. Orzoaica de primăvară este folosită cu precădere în zootehnie, motiv pentru care crescătorii de animale se orientează tot mai mult spre această cultură.
„Suprafeţele cultivate cu mazăre au o creştere semnificativă, datorită importanţei platelor leguminoase în fixarea azotului din aer în nodozităţile de pe rădăcini. Aici vorbim, deja, de 8.691 ha însămânţate cu mazăre boabe, de la doar 2.193 ha programate iniţial”, ne-a precizat ing. Ovidiu Obleagă, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Dolj. Floarea-soarelui este însămânţată pe 65.320 ha din cele 71.554 ha programate; porumbul boabe de consum pe 68.200 ha din 109.700 ha; cartofii timpurii pe 1.250 ha din 1.500 ha. Agricultorii doljeni stau bine şi la capitolul legume în câmp şi solarii: aici, din cele 10.160 ha programate s-au cultivat 7.200 ha. Cele mai mici procente de însămânţare, de doar 18%, respectiv 19%, sunt la tutun şi soia.
