Peste două miliarde de persoane trăiesc în zonele în care există riscul răspândirii virusului Zika, potrivit unui studiu care include hărţi detaliate prezentat de publicaţia eLife. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat Zika urgenţă medicală pe 1 februarie, iar săptămâna trecută Centrul american pentru Controlarea şi Prevenirea Bolilor a confirmat existenţa unei legăturii între Zika şi microencefalie, malformaţie care apare la nou-născuţi sub forma unui cap subdezvoltat, ceea ce duce la grave probleme de sănătate şi chiar la decesul acestora. Studii recente susţin că ar exista legături şi între virusul Zika şi sindromul Guillain-Barre, care poate determina paralizie temporară. Conform ultimelor cercetări, s-a dovedit mult mai complicată cartografierea zonelor în care se poate răspândi Zika decât definirea locurilor în care poate supravieţui. “Sunt primele hărţi care intregrează datele pe care le avem despre Zika – hărţile anterioare erau bazate pe teoria că virusul Zika se comportă ca dengue sau chikungunya”, a declarat Olivier Brady de la Universitea Oxford, unul dintre cercetătorii participanţi la realizarea respectivelor hărţi. “Suntem primii care adaugă detalii precise despre condiţiile geografice şi de mediu pe care le avem la dispoziţie în cazul Zika”, a adăugat Brady. Identificând zonele în care Zika se poate dezvolta, cercetătorii ar putea anticipa zonele în care virusul s-ar răspândi. Cercetătorii au confirmat ipoteza potrivit cărei vaste arii din America de Sud, centrul actualei epidemii, sunt supuse riscului de răspândire. Dar şi zone întinse din Africa şi Asia sunt vizate de acest risc. “Ţânţarii (Aedes) sunt doar una dintre condiţiile necesare răspândirii virusului Zika, dar există o varietate de alţi factori”, a precizat Brady, adăugând că “trebuie să fie suficient de cald ca virusul Zika să se multiplice înăuntrul ţânţarilor-gazdă şi o populaţie suficient de mare pentru a fi transmis”. Cu toate acestea, studiul nu poate răspunde întrebării de ce nu au fost raportate încă atât de multe cazuri. Una dintre explicaţii este că populaţia a devenit inumă la acest virus, pe fondul numărului mare de cazuri, iar o alta că mulţi dintre pacienţi să fi fost diagnosticaţi greşit cu alte infecţii precum malaria sau febra dengue. Europa nu pare a fi afectată prea mult de această epidemie, ceea ce s-ar putea schimba dacă sunt identificate şi alte specii de ţânţari care pot transmite virusul Zika.
