Prezent luni la Consiliul „Agricultură şi pescuit” de la Bruxelles, Adrian Chesnoiu, ministrul român de resort, a publicat pe contul să de Facebook câteva idei, din care cea mai importantă este aceea că „securitatea alimentară a Europei va fi dependentă de continuarea activităţii agricole la nivelul fiecărui stat membru”. Raţionament pertinent. Mijloacele amortizării impactului conflictului ucrainian asupra producţiei agricole şi evitarea penuriei alimentare, cu precădere în diferite regiuni ale lumii, depind în covârşitoare măsură de Comisia Europeană, care urmează să prezinte miniştrilor Agriculturii, din „cele 27”, reţetele apte să absoarbă o parte din creşterea costurilor la carburanţi, furaje pentru animale, îngrăşăminte chimice. Facturile energetice cresc într-un ritm galopant, şi asta nu mai trebuie menţionat. Rusia şi Ucraina, cele două ţări aflate în conflict militar, se pare prelungit, erau doi actori majori în exportul de cereale şi îngrăşăminte chimice. Şi de la această margine a lucrurilor încep discuţiile. Noua Politică Agricolă Comună (PAC) va intra în vigoare în 2023 şi potrivit acesteia, între altele, fiecare exploatare agricolă, mai mare de 10 hectare, trebuia să lase, cel puţin 4% din suprafaţă, necultivată, redată naturii. Adrian Chesnoiu menţionează în mesajul său, la care făceam referire, despre cât de important este acum ca „ţara noastră să exploateze, în această perioadă fiecare teren cultivat, mai exact fiecare metru pătrat de teren agricol”. Am mai auzit afirmaţia aceasta şi în alte vremuri. Executivul european ar fi propus, potrivit ministrului francez al Agriculturii, Julien Denormandie, un fond de 450 milioane euro, destinat ajutorării agricultorilor, în cazul instabilităţii preţurilor, urmând a prezenta „un acord cadru” cu posibile ajutoare suplimentare pentru statele europene. Franţa, de pildă, prin premierul Jean Castex, la rândul său a anunţat 400 milioane euro ajuotare pentru agricultorii din Hexagon, dar aceştia se declară nemulţumiţi. Ca de fiecare dată. În fine, ca un detaliu, tot 450 milioane euro alocase UE pentru cumpărarea de arme destinate Ucrainei. Ceea ce se întâmplă, momentan, impune ajustări la strategia de perspectivă avută în vedere de Comisia Europeană -prin revizuirea unor condiţionalităţi-, care intenţiona reducerea până în 2030 la jumătate a utilizării pesticidelor, cu 20% a îngrăşămintelor chimice, consacrând cel puţin 25% din terenurile cultivate agriculturii bio, măsură criticată datorită reducerii randamentelor la unitatea de suprafaţă. Situaţia este de bună seamă confuză, fiindcă producătorii agricoli, crescătorii de animale şi nu numai, solicită ajutoare de la stat. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a demarat constituirea unui amplu comitet consultativ cu reprezentanţii tuturor sectoarelor din agricultură şi industrie alimentară pentru elaborarea unor politici publice pe baza dialogului, la care să contribuie activ pe baza expertizei lor. Din păcate efectele dramatice, ale conflictului provocat de invazia Ucrainei de către Rusia, nu pot fi soluţionate, cu toată bunăvoinţa disponibilă, într-un astfel de cadru deplin democratic. Mulţi analişti economici se întreabă dacă războiul din Ucraina va provoca asfixierea economiei ruse, ca urmare a exacerbării sancţiunilor internaţionale fără precedent, susţinute de o coaliţie de state. Indiscutabil economia rusă va avea probleme, dar tot indiscutabil este că şi economia europeană va resimţi şocul ucrainian şi, impactul acestuia asupra agriculturii nu va fi deloc unul minor. În ultimii 30 de ani regiunea Mării Negre a devenit un furnizor important de cereale şi plante tehnice, după ce ani în şir fusese un importator. Rusia şi Ucraina figurează între primii 5 exportatori de cereale din lume. În plus, Ucraina este un exportator de cereale şi oleaginoase pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Optimişti incurabili, cum suntem, să sperăm că şocul care ne aşteaptă va fi unul suportabil. Deşi multe depind de cât de generos va fi anul agricol în precipitaţii, în primul rând, fiindcă semnele nu sunt deloc tonice.
