Agapie Romulus Sorin, director executiv DAJ Dolj :“S-au întreprins peste 200 de solicitări pentru identificarea terenurilor în vederea constituirii perimetrelor de ameliorare”

0
1987

* Interviu realizat sub egida Luna Pădurii” 15 martie – 15 aprilie : România,  “Putere Verde”

           Să pornim discuţia de la ceea ce este Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Dolj : un serviciu public deconcentrat în subordinea Ministerului Agriculturii, responsabilă cu implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului. Vă rog să dezvoltaţi succint această idee !

Direcția pentru Agriculturã Dolj este o instituție publicã, cu personalitate juridicã. Este un serviciu public deconcentrat, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltãrii Rurale. Direcția pentru Agriculturã Dolj este responsabilã cu implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltãrii Rurale în domeniile de activitate ale acestuia, statisticã și RICA, asistențã tehnicã informarea, îndrumarea și consilierea pentru obținerea fondurilor europene și naționale în rândul fermierilor. Aceasta are un rol esențial în vederea efectuãrii activitãților de monitorizare, verificare, inspecție și control în domeniile de activitate, având totodatã și atribuțiile prevãzute de legislația naționalã în vigoare. În concret, instituția noastrã se ocupã cu transpunerea în practicã a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltãrii Rurale.

    Direcţia pentru Agricultură Dolj este şi un for metodologic, în sensul că asigură asistenţă tehnică, îndrumare şi consiliere necesară pentru obţinerea de fonduri europene.Care sunt împlinirile referitoare la cele iniţiate în acest domeniu ?

Reorganizarea Direcției pentru Agriculturã Dolj a contribuit însemnat la elaborarea a peste 150 de proiecte având ca obiect „Dezvoltarea fermelor mici”, precum și a peste 50 de proiecte pentru „Sprijinirea pentru instalarea tinerilor fermieri”. Întregul proces s-a desfãºurat în decursul celor 5 ani de la reorganizarea D.A.J. Dolj.  În continuare,  oferim constant asistențã prin specialiștii noștri tuturor fermierilor interesați de accesarea fondurilor europene și naționale.Avem oameni pregãtiți care sunt în contact permanent cu agricultorii din județ pentru cã avem același scop: creșterea producției și dezvoltarea afacerilor din agriculturã

      Suntem într-un judeţ cu vocaţie agricolă, vă regăsiţi într-un fel şi în împliniri, dar şi în neîmpliniri. Care sunt succesele pe care le puteţi enumera ?

D.A.J. Dolj a avut realizãri însemnate în cadrul Programului de Minimis Tomate, unde, începând cu anul 2017 şi pânã în prezent a avut un numãr de peste 8600 de cereri de înscriere în program.În ceea ce privește Programul ”Tomata” și de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, acesta are alocat un buget de 225 milioane de lei. Programul este împãrțit în douã cicluri de producție, iar tomatele pot fi cultivate în ambele cicluri. Valoarea sprijinului este de 4000 euro/beneficiar pentru producțiile de tomate valorificate astfel: 3000 euro/beneficiar pentru producțiile valorificate în perioada 1 martie – 10 iunie (ciclul I) şi 1000 euro/beneficiar pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie (ciclul II)

Referitor la producțiile minime necesare, acestea trebuie sã fie de 3000 kg/1000mp. Pentru restul legumelor cultivate în ciclul II de producție, respectiv ardei gras și/sau lung (kapia), castraveți, fasole pãstãi, salatã, spanac și ceapã verde valoarea sprijinului este de 1000 euro/beneficiar. Aceasta se acordã pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, minimul necesar pentru 1000 mp fiind de: castraveți – 4.000 kg; ardei gras și / sau lung – kapia – 2.000 kg ; fasole pãstãi – 1.500 kg; spanac – 1.000 kg; salată – 10.000 plante şi ceapă verde – 100.000 bulbi. Programul de susținere a usturoiului are alocat în 2022 un buget de 22,2 milioane de lei, iar valoarea sprijinului este de 3000 euro/cultura/ha/beneficiar și se acordã pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie. Producția minimã necesarã trebuie sã fie de 3 kilograme de usturoi/10 mp.

Aceste realizãri au fost însemnate şi în cadrul celorlalte ajutoare de minimis, precum: „Sprijin în sectorul apicol”, cu peste 1200 de cereri, „Sprijin producþie de usturoi”, cu înregistrarea a 80 de cereri, „Sprijin pentru comercializarea lânii”, cu un numãr de 390 de cereri ºi „Ajutor minimis Bazna şi Mangaliţa”, cu un numãr de 410 de cereri. De asemenea, D.A.J. Dolj a oferit şi oferã sprijin fermierilor în vederea obþinerii atestatelor de producãtor, având peste 5000 de solicitãri pentru eliberarea avizelor consultative. D.A.J. Dolj a sprijinit unităţile administrativ-teritoriale în vederea elaborãrii amenajamentelor pastorale. D.A.J. Dolj organizeazã cursuri de formare profesionalã, însumând peste 1500 de cursanþi începând cu anul 2017 şi pânã în prezent.

            Dacă în domeniul culturilor cerealiere avem rezultate notabile, nu acelaşi lucru este valabil în creşterea animalelor, unde de la an la an înregistrăm regrese la nivelul efectivelor principalelor specii. Cum comentaţi acest aspect ? 

La nivelul efectivelor de animale pe diferite specii se înregistreazã regrese la nivel naţional din cauza faptului cã forţa de lucru este în scãdere. Comparativ cu judeţele învecinate, care au condiţii mai bune pentru creºterea animalelor, judeţul Dolj are un efectiv de animale mai mare decât acestea.

                     La nivel national a fost majorat atât cuantumul sprijinului acordat fiecărui fermier, cât și bugetul destinat acestor măsuri. Pentru sectorul vegetal a fost prevăzut o alocare bugetară dublă față de anul trecut, peste 88 de milioane de euro, iar pentru zootehnie bugetul alocat este de 135 milioane de euro, o creștere de peste 6 ori față de anul trecut. Plafoanele alocate Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic sunt în sumã de 135.414.250  euro și se repartizeazã astfel: 18.516.917 euro pentru schema decuplatã de producție, specia bovine, în sectorul lapte; 77.839.917 euro pentru schema decuplatã de producție, specia bovine, în sectorul carne; 39.057.417 euro pentru schema cuplatã de producție, speciile ovine/caprine.

În Ședința Guvernului din 2 martie 2022 a fost adoptatã Hotãrârea prin care se aprobã valoarea totalã a schemei de „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susþinere a crescãtorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”. Astfel, pentru anul 2022, este alocatã suma de 640.000 lei, care se asigurã de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale și care se încadreazãîn valoarea totalã estimatã pentru perioada 2020-2022, de 4 milioane lei. Concret, valoarea ajutorului de minimis este de 1.200 lei/scroafã/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/ cap de scroafă/an, la o greutate de minimum 8 kg/cap.

Prin această formă de sprijin ne propunem încurajarea crescãtorilor de animale de reproducție din rasele Bazna si/sau Mangalita, cu scopul creșterii efectivelor de scroafe de reproducție deținute de crescãtorii de rase autohtone, și, implicit, creșterea producției de carne de porc din rasele românești. Sunt bine cunoscute calitãțile pe care le are carnea provenitã de la aceste rase, iar prin asigurarea necesarului de carne provenit de la rasele românești pentru sectorul de procesare, avem posibilitatea sã aducem plus valoare produselor realizate de fermierii noștri. Facem precizarea cã valoarea totalã a ajutoarelor de minimis care se acordã unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii şi în cele douã exerciţii financiare precedente, adicã 2020, 2021 și 2022. Mãsura de sprijin se deruleazã din anul 2020.

          Conform unui Regulament din 2011, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Dolj ar putea să facă cereri sau sesizări de constituire a unui perimetru de ameliorare. Câte iniţiative de acest gen aţi avut până-n prezent ? Consideraţi că fenomenul deşertificării este un pericol real şi emergent ?

În baza prevederilor Legii nr.100/2010 privind împãdurirea terenurilor degradate și H.G. nr.1257/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra în perimetrele de ameliorare, funcționarea si atribuțiile comisiilor de specialisti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, Direcția pentru Agriculturã Judeteana Dolj a întreprins peste 200 solicitãri UAT-urilor de pe raza județului Dolj, pentru identificarea terenurilor degradate în vederea inițierii demersurilor pentru constituirea perimetrelor de ameliorare.

        În perioada 15 martie-15 aprilie este marcată Ziua Pădurii, aţi discutat cu primarii despre acest subiect ?

În perioada 15.03.2022-15.04.2022 se sărbătorește, la nivel global, LUNA PĂDURII. Este unul dintre cel mai important eveniment silvic și reprezintã o măsură de sensibilizare a publicului și a factorilor decizionali. Directia pentru Agricultura Judeteana Dolj  a identificat  terenurile neproductive din judet şi a luat legatura cu primăriile pentru ca aceste terenuri să poată fi plantate cu puieţi de salcăm. 

            S-a discutat mult despre înfiinţarea cooperativelor agricole. Ştim este o poveste lungă, dar câte sunt înfiinţate în acest moment, nu mă refer la cele pe hârtie, ci la cele cu activitate consistentă.

La nivelul judeţului Dolj sunt înregistrate 44 de cooperative agricole, însã activitatea acestora nu a fost remarcatã până în acest moment. Având în vedere faptul cã beneficiarii fondurilor europene sunt stimulaţi sã comercializeze cel puþin 50% din producþie prin cooperative, activitatea acestora se va diversifica şi va cunoaşte anumite îmbunătăţiri în urmãtorii ani.

În prezent a fost adoptatã de către Camera Deputaților inițiativa legislativã de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004. Aceastã inițiativã a fost lansatã având la bazã dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltãrii economice, sociale și culturale a comunitãții și a membrilor sãi. Astfel, se pune în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales sã ducã mai departe tradiția cultivãrii pãmântului sau a creșterii animalelor. El  va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei.

Facilitãțile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole constau în : scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care proceseazã și/sau produc/comercializeazã material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie; scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzãri, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi micã industrie agricolã şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru: scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificatã prin/către întreprindere; scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendã, dacã terenul este luat în arendã de cãtre cooperativã; scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clãdiri şi terenuri utilizate pentru obþinerea producţiei agricole valorificate prin/cãtre cooperativã, cu condiţia valorificãrii a 50% din producþia finalã prin/cãtre cooperative.

În condiţiile în care cooperativa se lichideazã într-o perioadã mai scurtã de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculeazã impozitul pe profit şi se percep creanþe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.

            Discuţia noastră se desfăşoară şi pe fondul Războiului din Ucraina şi se anticipează o problemă de securitate alimentară. Aveţi în vedere acest aspect ?

D.A.J.Dolj verificã şi transmite săptămânal situaþia stocurilor de cererale, depozitelor de legume-fructe, ulei, cât şi activitatea marilor procesatori din domeniul cărnii, panificaţiei, produselor lactate şi a altor produse alimentare. Avem în vedere şi acest aspect, prin prisma activitãþii anterior menþionate.

      În Franţa, s-a  desfăşurat recent, Zilele Salonului Agricol de la Paris. În ultimii doi ani nu s-a mai organizat pe motiv de pandemie. Întrebarea este dacă trageţi cu ochiul la industria agro-alimentară a Franţei ?

Salonul Agricol de la Paris este cel mai mare târg agricol din Franța ca mãrime pentru publicul larg. Având în vedere serviciile agricole expuse la acest târg, vom fi interesați de agricultura ecologicã, de modul cum ne putem organiza mai bine între producãtori, de exemplu în cadrul cooperativelor.