Atitudinea față de Pandemia de COVID-19: Peste 50% din studenții de la Facultatea de Științe Sociale refuză vaccinarea

0
142

Reprezentantul Facultății de Ştiinţe Sociale, din cadrul Universității Craiova, lect.univ.dr Constantin Crăițoiu, a reușit în această perioadă să facă o analiză sociologică interesantă în ceea ce privește atitudinea studenților față de Pandemia de COVID-19. Astfel, 110 studenți și masteranzi au fost intervievați pe baza unui chestionar cu 7 întrebări. Tinerii susțin că se informează de la televizor și de pe rețelele de socializare, iar încrederea în instituțiile care gestionează pandemia este una foarte mică. Dacă ar fi să se vaccineze gratuit, jumătate din ei nu s-ar vaccina și asta pentru că sunt convinși că în spatele acestui virus stă oculta mondială.

Este sau nu, această pandemie cea mai mare provocare a omeniirii din ultimii 15 ani? 

Așa pare să fie…Nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani. Sentimentul ăsta de teamă, de amenințare, de frică, pare similar cu cel din perioada de război, mass-media a prezentat relatările dramatice din secțiile ATI, moartea este foarte prezentă pe rețelele sociale, aflăm despre adevărate drame, tot felul de reacții, filmări, mormântări cu doar două trei persoane, imaginea cu cortegiul funerar și soția care-l plânge peste gard pentru că și ea este bolnavă și în izolare și nu poate să participe la înmormântarea soțului, sunt imagini unice, nu au mai fost văzute în ultimii 15 ani. Asta, pe de o parte. Aceste relatări, aceste fapte au schimbat percepția asupra morții. Statistic însă, nu avem cifre, nu avem date care să spună că mortalitatea a crescut mai mult față de anul trecut sau față de acum doi ani. Cu ce ne-am mai întâlnit, ar fi restricțiile, unele dintre ele au mers până la carantina totală, cu ceea ce de altfel ne-am întâlnit și noi în primăvară și care au schimbat dinamica multor domenii de activitate. De exemplu, universitățile fac undeva la 5% din ceea ce făceau…

Dar studenții ce vă spun despre pandemia de Covid – 19 ? Ei cum se poziționează?   

Din cercetarea sociologică și din discuțiile cu ei, peste 80% consideră ca fiind cea mai mare provocare a lumii….

Ați constatat cumva o schimbare de comportament la ei, ținând cont că nu mai socializează atât de mult, unii cu alții, cum vi se par la ore acești tineri ? Vă întâlniți cu ei doar în mediul online….

În mod direct, nu. Doar din ceea ce mi-au relatat ei sau din ceea ce au constat ei, adică, din ceea ce au studiat ei, la rândul lor. Și da, există modificări vizibile de comportament. La nivelul  Facultății de Ştiinţe Sociale, Universitatea din Craiova, există o echipă formată din studenți, care au realizat un studiu social asupra modului de comportament al persoanelor aflate în izolare. Iar concluzia studiului a fost că pandemia are efecte secundare dincolo de rata de îmbolnăvire : boli cronice agravate, manifestări de depresie, anxietate, tulburări de somn. A crescut chiar rata divorțurilor. În legătură cu studenții, dintr-un grup de 10, doar vreo trei mai socializau prin luna octombrie. Un student ieșea cu un amic la plimbări scurte, iar vreo două studente își făcuseră un grup de amici, cu care se vedeau în parcare, la Billa, în fiecare seară. În rest, s-au cam izolat…Mi-au spus că nu au mai ieșit din casă, așa cum o făceau înainte de pandemie. Majoritatea comunică pe rețelele sociale. Acum, rețelele sociale ajută foarte mult. Au diminuat sentimentul de izolare, de solitudine, cred că s-ar fi trecut mult mai greu de această perioadă, fără această tehnologie.

Știu că în prezent lucrați la o cercetare de piață, e vorba de un studiu laborios, iar datele finale le veți avea la începutul anului viitor. Nu este prima campanie, știu că ați mai făcut vreo patru, dar aceasta este mai deosebită pentru că înțeleg că veți pune la dispoziția autorităților concluziile rezultate.

Da, eu predau două cursuri : Cercetare de piață și marketing social și Comunicare și marketing social. Eu predau aceste materii lucrând efectiv, adică făcând cercetare de piață și campanii de marketing social. Aceasta ar fi cam a cincea campanie pe care o fac. E o cercetare care pregătește o campanie de marketing social. Marketingul social folosește tehnici de marketing, dar nu pentru a obține profit, ci pentru a schimba comportamentul oamenilor în bine. Și noi avem două publicuri cărora ne adresăm : pe de o parte,  paciențiilor care au fost pozitivi, pe de altă parte, celor negativi. Pe primii îi investigăm ca să aflăm cum s-au îmbolnăvit și aflând felul în care ei s-au îmbolnăvit o să realizăm o listă cu ceea ce ar trebui să facă ceilalți ca să nu se mai îmbolnăvească. Anul acesta am decis să facem această campanie, pentru a ne adresa publicului larg, nu doar cu niște recomandări de tipul “spălați-vă pe mâine sau purtați mască !”, ci să intrăm în niște detalii, în niște mecanisme și intenționăm să ne adresăm și autorităților pentru că multe măsuri sunt luate la modul general. De exemplu, studenții sunt nemulțumiți de măsurile restrictive, cum ar fi libera circulație după ora 23.00. Această campanie o fac cu studenții, dar procedăm ca la psihoterapie, întâi ne investigăm pe noi și apoi tindem către ceilalți. Am colectat o parte din date pe bază de jurnal, fiecare student și fiecare masterand a trebuit să investigheze persoanele din jurul lui, care s-au îmbolnăvit și să le întrebe și cum s-au vindecat.

Și în paralel cu această campanie de marketing social ați făcut și un studiu în rândul studenților. Ce a rezultat?

În paralel cu această campanie de marketing social, așa este, am făcut și un studiu în rândul studenților, este vorba de 110 studenți, care au fost intervievați pe baza unui chestionar, nu foarte stufos, ci concis, cu doar 7 întrebări. Studenții se informează despre Covid, așa este, peste 70%  dintre ei, fie zilnic, fie săptămânal, dar există și o categorie care nu se documentează absolut deloc, nu vor să știe nimic, cam 7% . Principalele lor surse de informare sunt televiziunile. 50% dintre studenți își iau informațiile despre Covid 19 de la televizor, vreo 35% de pe rețelele de socializare și în jur de 37 % și din surse oficiale.

Să înțeleg că e mai greu cu cititul….

Desigur, televizorul și facebook-ul sunt cele mai utilizate. Însă, pe mine m-au pus pe gânduri și atunci am făcut și o monitorizare a presei, și am constatat că peste 90 la sută din știrile despre Covid 19 sunt negative. Cele mai multe relatează decesul, desi, rata mortalității la nivel mondial este de doar 2,2%, în ultima vreme chiar a scăzut. Atunci, eu cred că ar trebui să avem mai multe știri positive, de exemplu, despre cei vindecați, despre anticorpi, despre măsuri de prevenire, etc. Acest lucru îmi explică mie, ca sociolog și de ce studenții au respectat regulile, restricțiile, pentru că nu văd decât un anumit tip de știre. Jumătate dintre studenți nu cred că instituțiile statului gestionează corespunzător pandemia. Iar un lucru interesant : doar 1 % dintre ei au o încredere maximă în instituții, 75 % nu au încredere că instituțiile statului sunt capabile să gestioneze corespunzător pandemia.

Dacă doar 1% au încredere în instituții, atunci nu știu dacă mai am curajul să vă întreb, dacă s-ar vaccina acești tineri?

Am avut și întrebarea aceasta în chestionar. Iar dacă ar avea posibilitatea să se vaccineze gratuit, jumătate au spus că NU, 22% au spus DA și ceilalți, încă se mai informează. Evident, trebuie intrat în detalii, dar acest NU ne spune ceva. Iar acest NU se datorează campaniilor care au avut loc de-a lungul anilor împotriva vaccinărilor. Și vaccinarea este asociată cu autismul, cu control psihic, cu Bill Gates, cu tot felul de oculte mondiale. Aceste campanii au reuşit să intoxice populaţia. Un procent foarte mic din populație are cunoştiinţe medicale şi ştiinţifice despre vaccin.

Și totuși, care ar fi motivul că acești tineri, jumătate dintre ei, refuză vaccinarea?

Eu i-am întrebat pe studenți dacă ei cred că lumea e condusă de oculta mondială şi undeva peste 60% au spus că DA şi chiar mi-au şi enumerat : masonii, Iluminaţii, bogaţii vremii, dar în momentul în care am început să detaliem, lucrurile nu au mai părut aşa de caraghioase. Dar eu, ca sociolog, ajung la concluzia că nimeni în ţara asta nu se ocupă de combaterea zvonisticii. Asta e o problemă şi chiar un reproş la instituții şi va fi una dintre remarcile pe care eu o să  le fac autorităţilor, aceste subiecte nu trebuiesc lăsate aşa, adică, să nu fie abordate. Acest Comitet de Urgenţă ar trebui să discute şi problemele legate de vaccin, şi de Bill Gates. Dacă zvonurile nu le contracarezi cu surse oficiale, ele se dezvoltă şi cu cât sunt mai absurde, cu atât ele prind mai mult. Și se mai întâmplă ceva, care se întâmplă în orice perioadă de criză : apar teoriile conspiraţiei. Apare mereu un țap ispășitor și de data aceasta este oculta mondială.

Ați abordat în chestionar și problema restricțiilor pentru că știu că e un subiect sensibil pentru tineri, mai ales partea cu statul în case după ora 23.00?

I-am mai întrebat pe studenți ce părere au despre restricțiile impuse și doar 2 % mi-au spus că sunt foarte bune, 40% că sunt bune și 50% consideră că sunt proaste și foarte proaste. Iar ceilalți nu s-au pronunțat. Eu am intrat în detalii să văd ce anume consideră ei bun și ce consideră prost. E bine că porți mască în spații închise, dar consideră o masură incorectă să porți mască în spații deschise. Restricția de circulație pe timpul nopții nu este una populară și pentru ei nu este una care ar avea sens. Pentru că tinerii, spun ei, dacă vor, oricum se întâlnesc. Mai spun și că nu au înțeles de ce li se cerea declarația pe propria răspundere. Era o perioadă oricum stresantă și nu înțelegeau la ce-i ajută…

Da, interesant, pe de o parte, destul de trist, dar așa cum spuneți și dumneavoastră, reticența asta la vaccin este consecința firească a zecilor de ani în care s-a vorbit despre  vaccinare ca despre ceva cu consecințe nefaste. Nu s-a insistat pe partea medicală, am rămas în partea conspiraționistă și acum adunăm roadele. Mulțumim frumos!

Lect.univ.dr Constantin Crăițoiu este și coordonatorul regional a mai multor institute private de cercetare sociologică cum ar fi :  DATA MEDIA Bucureşti; EXPOLL Iaşi, iar din 2008 lucrează și la Institutul de Studii şi Cercetări Sociologice Craiova. Tot din același an lucrează ca cercetător la Departamentul de consultanţă politică Şi marketing electoral al Institutului Social Oltenia, precum și la Departamentul de cercetări și proiecte europene, ambele în cadrul Facultății de Ştiinţe Sociale.http://<


Acest articol a fost publicat pe PressHUB și Cuvântul Libertății în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *