Comuna Mîrşani este celebră, în Dolj, în ceea ce priveşte culturile de cartof şi de varză, la care se adaugă şi cea de pepeni, cu tot ceea ce presupune aceasta din urmă. Tradiţia nu a murit şi, mai mult, merge mai departe. În plus, localitatea nu-şi uită istoria, o comtinuă şi a intrat într-o perioadă modernă, în care toţi cetăţenii au parte de confortul acestor vremuri.
Dacă venim în urmă, actuala comună Mîrşani şi trage denumirea din numele unor foşti căpitani din oastea lui Mihai Viteazul, pe numele lor Mîrza. Modificările fonetice au dus la „Mîrşani”. În 1771, este atestată documentar comunitatea. Vremea a trecut, multe probleme au fost puse pe tapetul istoriei, dar oamenii din partea locului şi-au păstrat demnitatea şi , acum, merg înainte. Cel mai bine poate spune primarul Constantin Ghencioiu, un om care are mai multe mandate în spate şi ştie cel mai bine despre ce este vorba: „Pentru mine, această comună este totul. Pentru ea, am făcut tot ceea ce este posibil. Dacă vreţi, proiectul meu de suflet a fost asfaltarea întregii comune, iar acesta a fost finalizat în 2016, când ultimii aproximativ cinci km au fost recepţionaţi. Dar , chiar dacă am terminat acest program, să ştiţi că mergem mai departe pe dezvoltarea localităţii ” .
Sănătate, la cote ridicate
Poate, pentru unul venit din afară, care nu cunoaşte condiţiile din rural, s-ar putea discuta la modul – „ăştia de la ţară, dacă au asfalt cele mai trebuie?!”. Nimic mai neadevărat. Pentru ei mai sunt şi alte condiţii minimale de civilizaţie, care trebuie atinse, iar multe dintre ele sunt aproape de finalizare. „Vrem să le asigurăm tuturor oamenilor tot ceea ce ţine de modernitate. Astfel, pentru acest an, avem în plan realizarea a încă 16 km de magistrală pentru alimentarea cu apă, după ce am finalizat 10 km, şi am trimis şi studiile pentru realizarea sistemului de canalizare. Pot să spun că am scăpat de problema calităţii apei potabile, fiind în parametrii legali, şi nu mai sunt dificultăţi din acest punct de vedere. Mai mult, am reabilitat fostul Dispensar medical uman şi putem vorbi despre , dacă termenul nu este pretenţios, de un mini-spital, cu mai multe cabinete, deservite de specialişti. La noi, vin şi persoane din comunele din apropiere, tocmai pentru aceste servicii oferite, cu atât mai mult cu cât pensionarii au gratuitate la analize”, a mai spus Constantin Ghencioiu.
Viaţa spirituală nu este descurajată
O viaţă, cu tot ceea ce ţine de aceasta, nu poate trece peste conotaţia spirituală. Având o adevărată istorie în spate, administraţia publică locală nu poate trece peste aceasta. „Am luat deja legătura cu preoţii parohi, pentru reabilitarea bisericilor, în primul rând pentru realizarea încălzirii centrale. Două dintre lăcaşurile de cult sunt monumente istorice şi vrem să le redăm comunităţii, bine puse la punct”, a mai menţionat Ghencioiu. Şi, nu este departe de adevăr. Am mers la Biserica „Sf. Nicolae”, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 1831, iar picturile au fost restaurate în timp, ultima dată în 1989-1990, şi am observat că eforturile de reabilitare sunt întemeiate.
Încurajarea investiţiilor
Dar, aşa cum am mai amintit, forţa economică vine, în principal, din cultura cartofului şi a verzei, iar, în ultimul timp s-a dezvoltat şi altă speţă. „Anul trecut, am avut cultivate peste 500 de ha cu cartofi şi alte 200-300 cu varză. A fost un an bun, atât pentru producători, cât şi pentru noi. S-au obţinut sume importante din aceste activităţi. Ne bucurăm că foarte mulţi tineri, după ce au muncit în străinătate, au ales să-şi investească banii câştigaţi în Mîrşani şi şi-au dezvoltat afaceri în acest domeniu. În urmă cu doi ani, v-am spus despre un om de-al nostru, care a investit în cultura căpşunelor. Ei bine, după rezultatele obţinute de el, au mai apărut încă alţi trei investitori. Merge, şi acum, atelierul care produce produse ornamentale din răchită, unde sunt peste 30 de oameni angajaţi. Am înţeles că se încearcă şi o altă investiţie, pentru creerea unei orezării. Încurajăm toate implicările în economia locală. Dar, aş mai vrea să completez cu ceva : pădurea de pe raza comunei, de peste 2.500 ha, este în stare bună, mai ales că mai mult de 1.500 ha sunt plantate în ultimii ani. S-a făcut curăţeni fondului forestier, oamenii şi-au luat acasă resturile de lemn, şi colaborăm foarte bine cu Ocolul Silvic, mai ales că proprietarii sunt constituiţi într-o asociaţie ”, a concluzionat primarul din Mîrşani.