Cuplul franco-german într-o nouă eră!

0
76

Într-un moment destul de ambiguu, pentru Uniunea Europeană, Franţa şi Germania au semnat, ieri, prin Angela Merkel şi Emmanuel Macron, la Aacken (Aix la Chapelle) din Rhenania de Nord – Westfalia, un nou tratat de cooperare, la 56 de ani, după cel de la Elysee, parafat în epocă de Charles de Gaulle şi Konrad Adenauer. Noul tratat, după cel care a pus bazele cooperării franco-germane, pe plan guvernamental, este important, susţin analiştii, prin extensia sa, acroşând noi provocări apărute în relaţiile franco-germane, după încheierea războiului rece. Existau abordări diferite şi din cauza culturilor diferite, în materie de apărare şi securitate: dacă Germania rămâne reticentă în a se angaja în operaţiuni exterioare ţării, ceea ce nu este cazul Franţei, în economie Parisul rămâne fidel teoriei keynesiene, ţara vecină fiind mult mai liberală. Ceea ce ridică probleme la nivelul uniunii economice şi monetare. În tratat se vorbeşte de ranforsarea capacităţii de acţiune autonome în Europa, de o cooperare între forţele armate în vederea „instituirii unei culturi comune şi a unor strategii comune conjugate”. Se vorbeşte şi de crearea unei unităţi comune în vederea operaţiunilor de stabilizare în terţe ţări. Lansarea unei veritabile armate europene este o idee mai veche a lui Emmanuel Macron, care l-a deranjat vădit pe Donald Trump. Prin acord, Franţa şi Germania nu vorbesc de o veritabilă armată comună şi nici de cedarea de suveranitate, dar este pomenit bilingvismul în zonele de frontieră şi încurajarea unei cooperări descentralizate între colectivităţile non-frontaliere. Cuplul franco-german are ambiţii mari, dezvăluite, pe chestiuni de climat, de dezvoltare numerică şi dezvoltare durabilă. O zonă economică franco-germană presupune şi o armonizare a regulilor bugetare şi fiscale, a politicilor sociale şi a sistemelor de pensii. Tratatul nu fixează însă un calendar cu termene concrete. Pune un accent însă pe intensificarea programelor de apărare comună şi lărgirea parteneriatului, inclusiv în materie de exporturi de armament, care crea până acum unele asimetrii, ca să nu spunem note discordante. Cum ar fi de pildă dosarul saudit. Se vorbeşte de fabricarea la orizontul anului 2035 a unui tanc de luptă, succesorul tancului francez Leclerc sau a celui german Leopard. KNDS – societate cu capital mixt, creată de germanii de la KMV şi francezii de la Nextel se află în prima linie, dar specialiştii germani în blindate Rheinmettal caută să-şi facă loc. Parisul nu va pierde locul permanent la Consiliul de Securitate al ONU, iar Germania nu va putea evita trimiterea de trupe în Africa. Articolul 4 al tratatului fixează o clauză de apărare mutuală în caz de atac terorist. Este o dublare a Articolului 5 din tratatul NATO? Se întreabă, mai mult retoric, ziariştii. Germania va cere Franţei să-şi amplifice angajamentele în apărarea Europei de Est, iar în contrapartidă Berlinul va face acelaşi lucru pentru securizarea Sudului. Curtoazia este deplină. Neîndoielnic. Momentul este însă unul, cum spuneam, ambiguu. În 2018 Germania a cunoscut o lungă criză politică, generată de dificultăţile formării unui guvern de coaliţie, şi în cele din urmă Angela Merkel a părăsit preşedinţia CDU în luna decembrie. Franţa, la rândul său, cunoaşte în prezent probleme interne, nu uşor de surmontat, prin manifestările prelungite, ajunse la actul 10, al vestelor galbene. Dar Emmanuel Macron a deschis braţele Germaniei. Pragmatică, Germania este de acord, „dar…”. Data semnării solemne a tratatului are o dimensiune electorală în sensul că peste numai câteva luni vor avea loc alegerile europarlamentare. Cu alte cuvinte validitatea acestui tratat se va vedea în luna mai a.c. prin ceea ce vor vota alegătorii germani şi francezi. Criticii tratatului, de la extrema stângă la extrema dreaptă nu lipsesc. Şi inclusiv instituirea unui consiliu economic franco-german menit să coordoneze politicile economice ale celor două ţări nu face adepţi. De o parte şi de cealaltă. Părerile sunt împărţite. În Germania, liderul extremei drepte, Alexander Gauland, a acuzat Berlinul şi Parisul că vor să creeze “o super UE” în interiorul UE. ZEci de manifestanţi, din partea “vestelor galbene” i-au fluierat pe cei doi lideri, veniţi să semneze noul tratat franco-german.