Casele de pariuri iau locul magazinelor alimentare

0
432

În ultimele luni de zile, cu un trend pornit de ceva ani în urmă, în Craiova, zeci de magazine alimentare de cartier pun lacătul pe uşă. În locul loc apar, de regulă, casele de pariuri şi alte jocuri de noroc. Sute de locuri de muncă dispar, cu implicaţiile financiare care decurg, pentru că odată cu pierderea magazinelor se restrânge şi activitatea firmelor de distribuţie, a consumului de carburanţi, a angajaţilor aferenţi. O dovadă în plus că economia României este lipsită de viziune şi că antreprenoriatul, cel puţin aici, în Craiova, ajunge să fie din ce în ce mai puţin atractiv.

pariuri 2Prin parcările Craiovei găsim destul de multe autoturisme de serviciu, în principal, ale companiilor de distribuţie de produse alimentare şi nealimentare. La o judecată sumară este lesne de înţeles că în spatele unei astfel de imagini se află un nucleu logistic bine pus la punct. Şi, vorbim aici de zeci sau chiar sute de persoane angajate, de la depozite şi până la livratorii propriu-zişi. Unele societăţi şi-au pus la punct servicii de call-center, tot cu alte zeci de locuri de muncă. Or, în ultimele luni, peisajul comercial de cartier al Craiovei este dezolant. Fie că vorbim de Valea Roşie – zona Complexului Dacia, fie de zona 1 Mai – zona Pelendava, fie Craioviţa – zona Fortuna sau Kaufland, constatăm aceeaşi problemă: dispar magazinele de cartier. În locul lor cresc cele cu destinaţia „Interzis celor cu vârsta sub 18 ani!” – jocuri de noroc. Nu lipsesc nici farmaciile, al căror număr este în creştere accentuată. Adresabilitatea primelor este certă: persoane cu o situaţie economică precară, cu un grad de instrucţie profesională scăzut. Gravitatea este că, pe uşile acestor case de pariuri, în pofida interdicţiei afişate, intră în marea lor majoritate elevii.

Le este din ce în ce mai greu

pariuri 3Patronii firmelor de distribuţie gândesc, acum, o reevaluare a livrărilor, în condiţiile în care vânzărilor lor scad pe zi ce trece. Fireşte, consumatorii nu dispar odată cu închiderea magazinelor alimentare, ci doar se mută în supermarketurile şi hipermarketurile existente. Loviţi de o concurenţă acerbă, ei nu-i pot face faţă decât cu reducerea cheltuielilor la maximum: angajaţi cu mai puţin de 8 ore pe zi, salarii minime pe economie, eventual cu plata întârziată a acestora, căutarea de indulgenţă la plata facturilor către furnizori etc. Astfel, proprietarii magazinelor alimentare se gândesc serios să tragă obloanele.

  Ce apare în locul lor? Ceea ce e la modă într-o societate abrutizată de ani de zile, fără orizont, fără strategii de evoluţie personală, pentru că viaţa ne-am făcut-o şi ne-au făcut-o greu suportabilă: case de pariuri şi second-hand-uri. Că e plin de ele centrul Craiovei, indiferent pe ce stradă mergi, este demult o realitate.

Clientela e în altă parte

pariuriPe ici, pe colo, câte un temerar, cu ceva bani strânşi cu trudă sau făcuţi cu emoţii gratiilor se gândeşte că merită să-şi încerce norocul şi îşi deschide un magazin. La început, firmele de distribuţie, cu mici excepţii, îl burduşesc cu marfă. Lupta tot mai puternică pentru a face un număr foarte mare de clienţi, respectiv de distribuţie cantitativă, îi face tentanţi în ochii distribuitorilor. Optimismul ambelor tabere coboară în câteva zile, cel mult săptămâni, sub nivelul mării, când termenele de expirare a mărfii bat la geam. Şi începe scandalul: Ia-mi marfa, că nu ţi-am vândut-o! De unde să-ţi dau banii pe ea, dacă e tot în raft? În profunzime, lucrurile sunt clare: producătorii pun presiune uriaşă de distribuitori ca să vândă cât mai mult, iar distribuitorii, la rândul lor, năvălesc peste detailişti, în speranţa că îşi pot realiza targetele semnate cu producătorii.

  Un mic amănunt: cea mai mare parte a clientelei merge în hipermarketuri. De ce nu există o presiune a producătorilor şi pe hipermarketuri? Pentru că, de multe ori, vând cu un adaos foarte mic. Cu alte cuvinte, cu cât vând mai mult, cu atât pierd mai mult. Şi exemple avem din plin în Craiova, când producători locali au preferat să fie delistaţi din supermarketuri, pentru a nu se afunda într-o gaură financiară iminentă.

Cifrele de la ORC Dolj sunt îngrijorătoare

pariuri 1Din datele publicate de ORC Dolj, în anul 2016, mai exact în perioada 01.01.2016-30.11.2016 au fost înmatriculate 3.261 de societăţi comerciale, din care 2.149 au fost SRL-uri, 716 PFA, 323 Întreprinderi Individuale, 70 Întreprinderi Familiale. Până la 30 noiembrie 2016, în Dolj, se înfiinţaseră 1.421 de SRL-D, dar au fost radiat, apoi, 60 dintre ele.

  Suspendările de activitate în intervalul 01.01.2016 – 30.11.2016 au fost, pentru Dolj, în număr de 298. În aceeaşi perioadă a anului 2015, numărul suspendărilor de activitate urcase la 364. Radierile au fost anul trecut la o cifră foarte mare – 3.127. În acelaşi timp, în 2015, s-au operat doar 2.528 de radieri. Dizolvările au crescut anul trecut cu aproape o treime faţă de perioada anului 2015, de la 944 la 732 în 2015! Numărul societăţilor intrate în insolvenţă în perioada 01.01.2016 – 30.11.2016 a fost de 214. Pentru aceeaşi perioadă din 2015, Doljul a raportat 252 de insolvenţe. Mai elocvente sunt datele ORC Dolj, care arată că, în perioada decembrie 1990 – noiembrie 2016, Doljul a efectuat 77.555 de înmatriculări, ce reprezintă 2,78% la nivel naţional şi a consemnat 36.681 de radieri – 2,81% din nivelul ţării.