Bârca: Sub apăsarea istoriei recente!

0
65

timthumbPână nu demult, Bârca era considerată comuna etalon a Doljului, nu exclusiv datorită poetului Adrian Păunescu, ci şi prin aportul acestuia, anterior intrării în dizgraţia celor pe care îi cultivase, mai mult decât s-ar fi cuvenit, discuţie netranşată în ultimii ani ai vieţii. Bârca, alături de Bechet, Pleniţa, Poiana Mare, Valea Stanciului, Melineşti, Cetate, împărtăşea de fapt experienţe comune, trăiri identice celor din câmpia Doljului, vestind „ora exactă” în evoluţia satului românesc. Această mare aşezare rurală, de pe valea fertilă a Desnăţuiului, şi acum cu o populaţie de peste 4.100 locuitori, l-a avut mulţi ani primar pe Florea Bădeanca, acesta punând în tot ceea ce s-a făcut şi se mai vede cu ochiul liber pasiune, dârzenie, neosteneală, neabatere. Şi e bine să nu îi fie uitat numele, fiindcă „parcul” – întins pe mai bine de 10 hectare –, dotările de tip urban, purtătoare de aspiraţii şi fapte ale culturii, atestau efortul, pasiunea oamenilor de o vrednicie molipsitoare, localitatea fiind răsplătită cu distincţii nenumărate pentru spiritul ei gospodăresc. Exemplar. Harta comunei consemnează, încă, un loc numit Cetăţuia, vestigiile unui castru roman, care ar fi avut legătură cu marea Cetate a Pelendavei. Dacă istoria recentă a Bârcăi e densă, pe alocuri chiar interesantă, nu pentru că „de aici la Viena şi înapoi” mulţi intelectuali ai locului chiar au făcut drumul, ci pentru că dintotdeauna, în această vatră, s-a cristalizat o spiritualitate mândră, ataşată afectiv locului. S-au încurcat, totuşi, lucrurile, de dată recentă, la liceul din comună, unde nici Dumitru Petre şi nici Mircea Păcuraru n-au reuşit să se „califice” la concursul de directori şi directori adjuncţi, care se desfăşoară în aceste zile, după proba de test grilă. S-a dorit la un moment dat ca Bârca să dobândească statutul de oraş agroindustrial şi bine că dezideratul nu s-a înfăptuit, fiindcă o localitate rurală are rosturile ei. Înainte de toate, acela de a produce legume, fructe, carne, cereale, lactate. Din cele 6.000 de hectare, 3.000 hectare sunt administrate de şase asociaţii agricole. Şi se descurcă bine. În privinţa randamentelor la unitatea de suprafaţă. Aşa opinează Cristi Urtilă, noul primar al comunei, figură luminoasă, agreabil în orice discuţie, convins că istoria localităţii va dobândi pe mandatul său noi fapte de viaţă, de creaţie, de învăţătură. Se spune că actualul primar n-ar fi dorit să se lege la cap cu statutul de ales local, cedând anevoios la propunerea făcută, dar în cele din urmă a luat lucrurile în serios. Aşa că pentru zilele de 26 şi 27 octombrie, cu prilejul Zilelor comunei, la care am primit invitaţie, a pregătit un spectacol folcloric, o paradă a portului popular, dar şi alte manifestări. La Bârca, toamna are mireasma versurilor păunesciene, înfiorate de frumuseţea şi melancolia vieţii, a timpului care se scurge. „Un cântec despre satul românesc, / Despre ce a fost şi despre ce rămâne, / Acum, când pe câmpiile române / Boabele grâului se răzvrătesc / Nemaiputând ivirea să-şi amâne”.