Franţa: Pro şi anti corida în arena constituţională

0
57
Manuel Valls

Pentru prima dată după ce luptele cu taurii au fost importate din Spania, corida a intrat în arena Consiliului Constituţional. Cauza a fost susţinută în faţa Consiliului la 11 septembrie, iar decizia a fost luată ieri, 21 septembrie. La originea acestei sesizări s-au aflat două asociaţii: Comitetul radical anticoridă (CRAC Europa) şi Drepturile animalelor. Invocat a fost un articol din Codul Penal francez (521-1), potrivit căruia „comiterea unui act de cruzime faţă de un animal domestic sau de companie ţinut în captivitate este pedepsită cu doi ani de închisoare şi 30.000 de euro amendă”. Aceste dispoziţii, precizează textul în alineatul 7, „nu sunt aplicabile luptelor cu taurii când tradiţia locală neîntreruptă poate fi invocată”. Pentru avocatul celor două asociaţii, Eric Verriele, această distincţie privind drepturile animalelor în funcţie de context este incompatibilă „cu principiul egalităţii înaintea legii”. Noţiunea de „tradiţie locală neîntreruptă” este prea vagă pentru a stabili o regulă, menţionatul aliniat trebuind abrogat. În caz contrar, întregul text urmând a fi declarat neconstituţional. Avocatul Observatorului naţional al culturii taurinelor (ONCT) şi Uniunii oraşelor franceze care preferă coridele, susţine principiul egalităţii în faţa legii, dar invocă „interesul general”. Alături de „pluralismul cultural, social şi regional” el a mai menţionat că „animalul nu beneficiază de nici un drept absolut” şi că ar putea fi vânat sau crescut pentru consum. Întrebarea la care trebuia să răspundă ieri gardienii Constituţiei – corida se poate ţine în unele locuri şi în altele nu – părea simplă, în schimb dezbaterile juridice s-au arătat mult mai complexe. La 11 iunie a.c., ministrul de Interne, Manuel Valls, a evocat că „tauromachia (n.r. – luptele cu taurii, corida)” reprezintă „o cultură care trebuie prezervată”. De la introducerea în Franţa, la mijlocul secolului al XIX-lea, acest spectacol crud, cu reguli extrem de interesante, în care moartea constituie finalul, n-a încetat să suscite pasiuni. Patru sunt regiunile din Franţa (Midi-Pirinei, Aquitaine, Languedoc-Roussilon, Provence-Alpi-Coasta de Azur) care găzduiesc luptele cu taurii. Ieri, Consiliul Constituţional a respins recursurile asociaţiilor care militează împotriva „tauromachiei”. Criteriul de „tradiţie locală neîntreruptă” înscris în Codul Penal pentru exceptarea de sancţiuni este „precis, obiectiv şi raţional” a reţinut Consiliul Constituţional, relevând că aceste excepţii se aplică regiunilor cu tradiţie, aşa cum se aplică şi luptelor de cocoşi în Antile. Aceste practici tradiţionale, altfel autorizate, nu atentează la drepturile constituţionale protejate, a decis înalta jurisdicţie, prezidată de Jean Louis Debre. Legislatorul poate schimba legea dacă doreşte. Imediat, comitetul radical anticoridă (CRAC) a declarat că „noi suntem în dictatura luptelor cu taurii”, după decizia Consiliului Constituţional. Jean Pierre Carrigues, preşedinte al CRAC, a calificat decizia „politică şi nu juridică”. „Când domnul Valls a declarat că va face totul pentru apărarea coridei”, la 11 septembrie a.c., „am înţeles bine că este o decizie politică. Aceasta nu este decât o bătălie”. Potrivit unui sondaj Ifop, francezii sunt împărţiţi: 48% sunt în favoarea interzicerii coridei şi 42% doresc continuarea acestora. Ca un detaliu, cunoscuţii actori Brigitte Bardot, Jean Paul Belmondo şi Alain Delon s-au declarat împotriva luptelor cu taurii. Mai există o petiţie CRAC cu 1.600 de semnături şi următoarea cale de atac este acum Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şi, de asemenea, prin reţelele de socializare, o presiune a opiniei publice asupra Adunării Naţionale pentru modificarea legii şi desfiinţarea luptelor cu taurii.