O profesoară dintr-o croială tot mai rară!

0
5015

Am în faţă o fotografie, realizată de unul dintre elevii domniei sale, în Parcul „Romanescu”, în această vară. Mai exact în vacanţă. Se face uşor o fotografie, mai ales în astfel de împrejurări, cu izul lor de socializare. Numai că împrejurarea este una inedită. Sau aproape inedită. Profesoara Cerasela Cremene, de la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Ţiţeica” din Craiova, şi-a invitat, luna trecută, elevii de la clasa VI-a B (acum) la o plimbare prin marele parc al Craiovei, cu caiete, pixuri şi cartea de matematică asupra lor. Lecţia recapitulativă care urma a fost prefaţată cu discuţii fireşti, calde, de la dascăl la elev, despre vacanţă. Şi, apoi pe băncile Teatrului de Vară, din Parcul „Romanescu” a început lecţia pe care o avea pregătită. Deloc rigidă. Cu mult dialog, autentică interactivitate. Le-a vorbit, cu acelaşi patos de la orele de curs. Smirnă, copiii o ascultau şi îşi notau ceea ce li se spunea că trebuie notat şi aprofundat acasă. Avuseseră teme pe vacanţa de vară. Mâine, se vor întâlni din nou, tot în Parcul „Romanescu”. Copiii o iubesc literalmente. „Doamna ne repetă un lucru, până îl înţelegem şi rămâne încredinţată de acest lucru”, descria unul dintre elevii ei ora de curs. Nu am văzut-o niciodată de aproape pe Cerasela Cremene. În vreo 2-3 rânduri am dialogat profesional. Cunosc câteva detalii vagi din prelungita ei carieră didactică. Depun însă mărturie că este o profesoară din stirpea „domnului Trandafir” şi deşi opinează că mai sunt şi alţi dascăli, din bună croială, care-şi fac cu prisosinţă datoria, Cerasela Cremene merită ceea ce, cuviincios, se poate adresa unei doamne: sărutări de mână şi tot respectul de circumstanţă. Cerasela Cremene ştie mai bine decât oricine ce trebuie făcut, unde trebuie lucrat şi cum poate fi insuflată dragostea de carte copiilor. Încurajându-i pe fiecare. Nu toate valorile pe care ne întemeiem viaţa sunt argumentabile. Aş spune că neargumentabile sunt tocmai valorile cardinale. Doamna Cerasela Cremene e un dascăl model, în peisajul tot mai pestriţ al învăţământului doljean, care-şi iubeşte profesia până la suferinţă. Şi pe deasupra iubeşte copiii. Pe care-i înţelege ca o mamă adevărată. Performanţa didactică a Şcolii Gimnaziale „Gheorghe Ţiţeica”, din Craiova, una cu bună vizibilitate, se reazămă pe cadre didactice, de calibrul enunţat, şi nimic nu mai e de mirare.