Mai sunt riscuri în învăţământul preuniversitar din Dolj

A fost făcut cunoscut Raportul privind activităţile desfăşurate şi a rezultatelor obţinute în trimestrul II 2019, pentru asigurarea protecţiei unităţilor de învăţământ preuniversitar, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic, prezentat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj. Conform concluziilor, există, încă, riscuri generate de precaritate accesului în unităţile şcolare.

Planul Teritorial Comun de Acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile, în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar din Dolj, în anul şcolar 2018/2019, a fost aprobat prin Ordinul nr. 236/14.09.2018 al Prefectului judeţului Dolj. În vederea menţinerii ordinii publice, din totalul unităţilor de învăţământ, 547 au fost repartizate IPJ Dolj (410 în mediul rural), 23 structurilor de jandarmi şi zece Poliţiei Locale (Craiova). În trimestrul al II-lea, la cele 580 de unităţi de învăţământ (171 în mediul urban), au fost executate , împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj şi Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova, 95 de acţiuni şi controale pentru prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile. S-a întocmit o cerere scrisă transmisă către Consiliul Judeţean Dolj, Instituţia Prefectului Dolj şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, privind situaţia nominală a unităţilor de învăţământ preuniversitar neasigurate cu pază şi/sau alte sisteme de supraveghere video, precum şi a celor care nu au gard împrejmuitor sau sunt amplasate în zone iluminate necorespunzător. Astfel, s-a constatat că, din totalul unităţilor şcolare din judeţ, 465 sunt asigurate cu o formă de pază/securitate (78,7%), iar 129 (21,7%) nu au nicio formă de supraveghere, iar 11 şcoli (două în urban, celelalte în rural) nu au gard împrejmuitor. De asemenea, 11 unităţi, toate din comune, sunt amplasate în zone iluminate necorespunzător, iar 17 (11 în rural) se află în zone izolate. Drept concluzii, se afirmă că ponderea faptelor sesizate o reprezintă infracţiunile cu grad de pericol social redus, produse, în general, între elevii aceleiaşi unităţi de învăţământ, iar la nivelul acestora se menţin, încă, riscuri generate de precaritatea accesului în şcoli.