Prefaţate de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare în limba română, evaluarea competenţelor digitale, urmată de evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (22-26 iunie), probele scrise ale examenului naţional de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2015, vor începe exact peste o săptămână, mai exact luni, 29 iunie a.c., cu testarea cunoştinţelor de Limba şi literatura română. Pentru susţinerea BAC 2015, în Dolj s-au înscris peste 5.700 de absolvenţi de clasa a XII-a, la cele 16 centre de examen, adiacente fiind trei centre de evaluare. Cum astăzi începe şi Evaluarea naţională – proba de Limba şi literatura română, urmată de examenul scris la Matematică –, se poate spune că şcoala doljeană este în febră deplină, în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare unitate de învăţământ putându-se cunoaşte „cum stăm”. Mai bine ca anul trecut sau staţionar. Într-un fel sau altul, nu doar elevii, ci şi părinţii şi dascălii sunt în aşteptarea rezultatelor. Să revenim la Bac. Ca în fiecare an, nu lipsesc dezbaterile, nu neapărat la noi, unde încinse rămân doar comentariile politice, deşi este umilitor cum se vorbeşte astăzi în politică, limba română fiind folosită ca o bâtă, cât în presa europeană. În Belgia, de pildă, pe reţelele de socializare, a răsuflat un subiect de examen la Istorie şi scandalul a inflamat toată media. În Franţa, ministrul Educaţiei Naţionale, Najat Vallaud- Belkacem, opinează că „Bacul este o importantă rânduială care trebuie păstrată” şi „toată Franţa bate în ritmul subiectelor de la Bac”. Potrivit unui sondaj BVA, 82% din repondenţi consideră Bacul „un examen important”, dar numai 30% îl consideră ca „indispensabil pentru reuşita în viaţă”. Alte sondaje caută răspunsuri la întrebări fireşti, care nu lipsesc nici în spaţiul nostru public: Este Bacul cel mai bun mijloc de evaluare al nivelului de cunoştinţe? Este un paşaport indispensabil pentru viaţa profesională? Este un galop de sănătate pentru adevăratele examene ale vieţii? Este o dramă pentru cei care nu îl trec? ș.a.m.d. În fine, dezbaterile nu ocolesc şi teme sensibile precum ponderea ortografiei în notarea lucrărilor scrise, interzis cu desăvârşire fiind accesul la calculatoare. Dacă normele ortografice rămân un indicator privilegiat al nivelului cultural şi intelectual şi la noi, programa şcolară liceală – curriculumul şcolar – străluceşte prin numărul redus de ore dedicate ortografiei şi gramaticii. Se poate discuta mult pe această temă. Întâmplarea sau ghinionul, mai degrabă, a făcut ca, în ultimii ani, ministerul de resort să nu încapă, nici întâmplător, pe mâinile unui destoinic intelectual, alcătuit cultural, cu cercetări ştiinţifice, expertiză reală în domeniul pe care era chemat să-l administreze, capabil de o viziune cu adevărat europeană, altoită pe tradiţia învăţământului românesc. Şi totuşi ceva se schimbă. În Strategia Naţională de Apărare a ţării, pentru perioada 2015-2019 – O Românie puternică în Europa şi în lume –, domeniile educaţional, de sănătate şi demografic sunt distinct definite, ceea ce ar putea însemna o schimbare de paradigmă a educaţiei. Şi fiindcă am vorbit de Bac 2015, să ţinem pumnii tuturor celor care, peste câteva zile, vor intra „în primele focuri” încinse ale vieţii.
