Pentru ziua de ieri 21 mai a.c. erau anunţate la Palatul Victoria negocieri, între premierul Nicolae Ciucă şi federaţiile sindicale din Educaţie, sub semnul unei recunoaşteri deschise a îndreptăţirii protestului cadrelor didactice, cum s-a exprimat, tardiv, şi Klaus Iohannis. „De astăzi este grevă generală”, a anunţat liderul sindical Simion Hăncescu, preşedintele FSLI. Tot de astăzi anunţă grevă de avertisment şi cadrele universitare. O stare de nelinişte apăsătoare s-a instalat în întreaga reţea de învăţământ gimnazial şi preuniversitar din ţară. În opinia lui Marius Nistor, preşedintele FSE „Spiru Haret” peste 70% din membrii de sindicat susţin această formă de protest, dar la Dolj nu toate unităţile de învăţământ participă şi situaţia rămâne fluidă. Impactul negativ asupra procesului educaţional este însă imens. De ce s-a ajuns la punerea în pericol a anului şcolar, într-o ţară în care proiectul preşedintelui Klaus Iohannis „România Educată” a fost asumat prin memorandum de guvernul României, iar operaţionalizarea proiectului a fost inclusă ca angajament, în Strategia naţională de apărare a ţării, pentru perioada 2020-2024, rămâne o discuţie, cât se poate de responsabilă. De-a dreptul, nu doar consistentă, dar şi argumentată apare, în context, opinia prof. univ. dr. Mircea Miclea, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care a declarat: „Sunt câteva lucruri pe care le-aş puncta: întâi este evidentă nevoia unei salarizări mai bune a profesorilor, dacă dorim să avem profesori de bună calitate în următorii ani în învăţământ. Pe de altă parte mi se pare destul de tardivă reacţia sindicatelor. Era evident că atunci când se alocă 2,1% din PIB pentru Educaţie, banii nu vor ajunge pentru salarii decente, în condiţiile unei inflaţii crescânde(…)”. Universitarul Mircea Miclea invocă şi ipocrizia politicienilor. În primul rând al preşedintelui şi a ministrului Educaţiei, care la rândul lor au acceptat cea mai mică alocare din PIB pentru Educaţie, deşi pe toate canalele comunicaţionale susţin că Educaţia este o prioritate naţională. „Din nou, o ipocrizie crasă pe care acum o poate vedea toată lumea”. Dar Mircea Miclea opinează că salarizarea trebuie făcută diferenţiat, în funcţie de prestaţia didactică, fiindcă o creştere uniformizantă a salarizării nu va stimula calitatea procesului educaţional. Şi are dreptate. Vor fi mai mulţi bani pentru profesori, dar nu neapărat o mai bună calitate a predării. ISJ Dolj nu împiedică protestul şi nici nu face liste nominale cu profesorii grevişti, ne-a spus inspectorul-general şcolar dr. Ion Daniel. Nu intimidează şi nici nu avertizează, cu monitorizarea, pe cei care potenţează greva. Pe de altă parte, atât Simion Hăncescu, preşedintele FSLI, cât şi Marius Nistor, preşedintele FSE „Spiru Haret” care au ales ca moment oportun al grevei generale, printr-un comportament de flaşnetă, invocând un referendum prealabil, ultima perioadă a anului şcolar, când sunt programate Evaluarea naţională şi admiterea în liceu, BAC-ul, şi întâmplător rotativa guvernamentală, n-au jucat deloc corect. Ca să nu invocăm termenul de „şantaj”. În fine, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, prin declaraţia sa „voi lupta ca profesia de cadru didactic să fie respectată din punct de vedere financiar”, reflectă o batjocorire a opiniei publice. E periculoasă convingerea că tratamentul optim a unei boli constă în ignorarea ei fudulă, minciună şi inacţiune. Nu ştim, cu exactitate cine are dreptate. Dar clar este că şi exerciţiul puterii şi cel al revendicării suferă de inadecvare retorică şi inconsistenţă. Impresia generală este a unui spectacol de amatori. Şi unii şi alţii au jucat prost sau poftim inabil. Liderii de sindicat, fiindcă îşi doresc victoria, prin rabat de la principii, încercând să devină principiali după ce au câştigat, ministrul de resort al Educaţiei fiindcă n-a tras semnalul de alarmă în şedinţele de guvern, când avea cunoştinţă de ceea ce se preconizează.
