Gabriel Coșoveanu: „Dacă voi mai candida? Mă mai gândesc”

Președintele Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România va fi ales pe 25 iunie 2018!

Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România (USR) va relua alegerile pentru o nouă conducere, după decesul subit al președintelui ales în 11 aprilie 2018, Jean Băileșteanu. Cei care își doresc funcția pot depune candidaturile până vineri, 25 mai 2018, membrii Filialei fiind chemați să își exprime, din nou, votul pe data de 25 iunie 2018, ora 11.00. Până în prezent, o singură candidatură a fost înregistrată oficial, cea a scriitorului Ioan Lascu.

Actualul președinte interimar, Gabriel Coșoveanu, care s-a aflat timp de 13 ani la conducerea filialei, se declară încă indecis în ceea ce privește obținerea altui mandat, al patrulea. „Dacă voi mai candida, în urma exercițiului de memorie al confraților? Mă mai gândesc. Mă demotivează amnezia – parcă subită – a unora, m-ar motiva, totuși, ideea de a continua un șir de eforturi care nu au privilegiat persoana mea, ci au contribuit la prestigiul breslei. Și al revistei Ramuri, fereastra către lume a filialei”, spune Coșoveanu, care a pierdut alegerile din aprilie cu 31 de voturi, faţă de 49 ale câştigătorului.

În cadrul unui interviu acordat cotidianului „Cuvântul Libertății”, Gabriel Coșoveanu, care este și conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, a vorbit despre imaginea publică pe care Uniunea Scriitorilor o are astăzi la nivel național și despre situația actuală a filialei locale, lipsită de finanțare și de un sediu pe măsura valorii.

• Instituţie cu prestanţă pe parcursul îndelungatei sale existenţe, Uniunea Scriitorilor din România a ajuns, iată, în ultima vreme, să nu se mai bucure de o imagine tocmai bună… Ce părere aveţi despre toată această situaţie, despre disensiunile apărute între conducere şi membrii săi şi cum credeţi că poate fi escaladată această stare?

În ochii marelui public, orice imagine se poate deteriora dacă apar în media contestări sau denigrări, ca să nu mai vorbim despre calomnii. USR este aceeași ca înainte, o proră a gândirii libere, altminteri nu s-ar mai defini ca uniune de creatori, neaservită nimănui, categoric și consecvent independentă, aspect de unde îi vine și mândria, mai ales că, în ultimii ani, instituția s-a stabilizat și întărit financiar. Poate e un motiv, acesta, pentru care a devenit pentru unii ceva, chipurile, criticabil, în fond invidiat și râvnit. Există o seamă de indivizi a căror menire în viață pare să fie împroșcarea cu noroi a ceea ce nu pot atinge, sau a ceea ce li se pare că li s-ar cuveni, dar fără eforturi. Nu există vreo disensiune reală între conducere și membrii Uniunii – că se agită câțiva inși, până în 20, față de cei peste 2600 de votanți en titre, pentru a prelua patrimoniul și a se împăuna cu titluri care nu li se cuvin, asta ține de calitatea obrazului lor, nu de onoarea USR. Această onoare n-a fost nicicând știrbită – rămâne, pentru noi, doar mâhnirea că unii oameni s-au schimbat la față într-un mod greu explicabil.

• Conduceţi Filiala din Craiova a USR de mulţi ani. Din 2005, mai precis: ați avut trei mandate, primele două de câte 4 ani, ultimul de 5, conform noului Statut al USR. Cum apreciaţi că se prezintă ea astăzi – din punctul de vedere al numărului de membri, al importanţei la nivel naţional, al patrimoniului pe care îl deţine, ba chiar şi financiar?

Intervalul 2005-2018 a fost caracterizat, în linii mari, de stabilitate. Această apreciere are, în primul rând, o articulare internă: conducerea Filialei Craiova a acționat, constant, pentru a asigura vizibilitatea, impactul și prestanța Uniunii Scriitorilor din România. Faptul că o parte semnificativă a membrilor Filialei o constituie profesorii a contribuit la difuzarea importanței ideii de creație într-o lume pragmatică, care nu știe exact ce înseamnă A.N.U.C., și, dacă știe, îi vede preocupările cel mult ca pe o violon d’Ingres. Am menținut și accentuat relațiile bune cu instituțiile similare. Am dat toate semnalele posibile pentru strângerea relaţiilor profesionale cu instituţiile locale, departamentale şi guvernamentale, pentru capacitarea tuturor colegilor în vederea realizării unor programe de dezvoltare artistică relevante şi reprezentative pentru instituţie.

Oricum, legat de subiectul anterior, se pune problema acțiunii efective a instituției. În condițiile în care, pe plan local, nu a mai fost alocat niciun leu pentru Filială, am reușit să manageriem, în parametri cel puțin onorabili, lansări de carte, gale de premiere, dezbateri sub egida Uniunii și a Universității din Craiova, cu invitați de prestigiu, cum ar fi, pentru a oferi doar câteva exemple, Virgil Nemoianu, Stanley Wells, Michael Dobson, George Banu. Cel care vă vorbește a fost numit, în ultimii patru ani, președinte de onoare al Târgului de Carte Gaudeamus de la Craiova. Din această postură, a considerat potrivit, tot patru ani consecutiv, ca USR, prin filiala sa, să acorde premiul cel mare Gaudeamus. Și asta nu din fondurile Uniunii. Ca și în alte situații, care au implicat premieri în bani, a fost vorba doar de fonduri atrase, de contribuția unor sponsori. Niciun leu public nu a fost cheltuit, iar, atunci când a lovit criza, ne-am descurcat apelând la fonduri personale, respectiv la portofelul propriu, ceea ce nu-i dorim, categoric, niciunui candidat la funcție.

Întrebați, absolut justificat, de importanța Filialei. Această importanță, e de la sine înțeles, o dau membrii ei, fiecare cu valoarea lui în parte, iar valorile individuale nu depind, evident, de președinte.

• Situaţie tristă după alegerile din 11 aprilie 2018 în cadrul Filialei locale, preşedintele ales, Jean Băileşteanu, decedând trei zile mai târziu… Dvs. asiguraţi, de-atunci, conducerea interimară, conform Statutului USR. Ce se va întâmpla în continuare, care este procedura, când şi în ce condiţii vor fi reluate alegerile?

Regretăm, și pe această cale, dispariția lui Jean Băileșteanu, bruscă, nedreaptă, oricum, pentru vârsta sa și resursele sale creatoare.

În momente, nedorite, ca acesta, intervin cele administrative: în temeiul dispoziţiilor art. 16 şi art. 33 din Statutul Uniunii Scriitorilor din România în forma în vigoare, președintele interimar al Filialei Craiova, cu sediul în strada „Olteț”, bloc IJK parter, cod poştal 200388, Filială a Uniunii Scriitorilor din România, cu sediul în Calea Victoriei nr. 133, sector 1 – București, membră a Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori (A.N.U.C.), CIF RO 2786991, convoacă Adunarea Generală Ordinară a Filialei Craiova, compusă, potrivit dispozițiilor statutare, din membrii USR care își exprimă votul în cadrul acesteia, care va avea loc în data de 25 iunie 2018, ora 11.00, la adresa din strada „Madona Dudu” nr. 14 (aripa nouă), Craiova, 200410 – Muzeul Olteniei.

Membrii Filialei care doresc să candideze la funcția de președinte al Filialei pot depune candidaturile la secretariat până la data de 25 mai 2018, ora 12.00. Candidaturile trebuie semnate în original și depuse personal. Candidaturile nedepuse în termen nu vor fi luate în considerare.

• Aţi pierdut ultimele alegeri pentru un nou mandat de 5 ani la conducerea Filialei Craiova – 31 de voturi faţă de 49 ale câştigătorului. Veţi candida din nou? Dacă da, ce vă (mai) motivează? Pentru că, se pare, aproape jumătate din Filială îşi dorea alt preşedinte…

Oamenii au votat, de bună seamă, cum le-a dictat conștiința. Unii, pare-se, și-au amintit că m-am zbătut, cum am putut, ca neafiliat politic, pentru imaginea Filialei. Și nu numai prin discurs și prezență publică, ci și prin ranforsarea lor prin premii acordate de Filială, uneori și de 40 de milioane de lei vechi (nu în total, ci de persoană). Prea mulți dintre premiați, din păcate, au plecat dintre noi, dar ar fi, după știința noastră, destui martori ai unui interval prosper, totuși, recent. Unii confrați au fost promovați, consecvent, pentru „roluri” naționale și nu numai (am propus membri ai Filialei la Festivaluri Internaționale precum Neptun, Chișinău, Cluj ș.a.m.d.; am organizat, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Craiova, și Prefectura și Consiliul Județean Craiova, prin USR, Turnirurile de Poezie, de cert impact, din Grecia – Muntele Olimp și Turcia – Efes).

Mie, unuia, totul mi se pare o chestiune de memorie. Cine are așa ceva, bine, cine nu, la fel de bine. După facultăți. Dacă voi mai candida, în urma exercițiului de memorie al confraților? Mă mai gândesc. Mă demotivează, așadar, amnezia – parcă subită – a unora, m-ar motiva, totuși, ideea de a continua un șir de eforturi care nu au privilegiat persoana mea, ci au contribuit la prestigiul breslei. Și al revistei Ramuri, fereastra către lume a filialei. O publicație prestigioasă, decretată, de un for competent, drept una dintre cele mai valoroase din țară (jurizarea A.R.I.E.L. din 2014).

• Ce consideraţi că nu aţi făcut în ultimii 5 ani şi veţi face în următorii 5 la conducerea Filialei locale, dacă veți decide să candidați? Sau, cu alte cuvinte, care v-ar fi principalele proiecte ale programului de candidatură şi cum convingeţi că ele se vor concretiza, ba chiar este necesar să se concretizeze?

Bun, să repertoriem anumite reproșuri punctuale la adresa mea, pe care mi se pare nepertinent să le trec, aici, cu vederea. Absența, încă, a unui sediu pe măsura valorii, numărului și aspirațiilor membrilor Filialei. Răspuns: e obiectiv tangibil, dar nu exclusiv prin președintele Filialei, care poate să nu fie afiliat politic. De fapt, cred că, în mod normal, sediul Filialei s-ar cuveni să fie, desigur, unde îi revenea, istoric vorbind, și anume în Palatul Ramuri.

Apoi, calitatea din ce în ce mai slabă a actului lecturii; aspectul e redevabil, iarăși, mai multor factori sociali și, implicit, politici. După care: ne-calibrarea sistemului umanist/artistic, văzut ca neatractiv ca salarizare şi condiţii de muncă. Răspuns (mai ales pentru cei doritori, poate ezitanți, să ni se alăture): USR știe că succesoratul axiologic e fundamental, dar aderarea la USR e o chestiune de conștiință liberă. Și încă: absența finanțării pentru proiecte de anvergură destinate zonei. Răspuns: în mult-mediatizatul Proiect Cultural Craiova, revistele de cultură din Craiova au fost singurele care nu au fost integrate în program.

Ce ne propunem:

• O birocratizare salubră, respectiv o convocare a Comitetului, lunară, sau de câte ori se impune, pentru discutarea chestiunilor curente (atitudine publică, propuneri și analizări de proiecte, prezență instituțională etc.). Altfel spus, ne dorim să reușim să responsabilizăm Comitetul (conform Statului USR), astfel încât să aibă inițiative și să participe, efectiv, la conducerea Filialei (în general, membrii Comitetului cred că președintele trebuie să facă singur totul). Gândim astfel pentru că am înregistrat critici în privința transparenței dialogului cu diverși membri. Trebuie, totuși, spus, și încă apăsat, că nimeni, niciodată, nu a fost respins cu vreo inițiativă sau cu vreun proiect la Filiala Craiova.
• Să capacităm, chiar în cadrul Comitetului, un specialist în a concepe proiecte, suficient agrementat legislativ și computeristic.
• Identificarea şi acceptarea de către toţi a strategiei de impunere a specificului instituţiei noastre în vederea promovării lui cu tenacitate şi ingeniozitate.
• Deschiderea pentru și încercarea de colaborare constantă şi eficientă cu factorii decidenţi municipali, judeţeni şi naţionali, în vederea realizării unor proiecte de anvergură.
• Creşterea responsabilităţii şi a răspunderii fiecărui membru faţă de statutul său social în raport de apartenenţa la breaslă.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost alături cu fapta sau cu gândul, ori, la drept vorbind, cu simpla și (esențiala!) buna-credință, pentru că din fiecare atitudine a lor ne-am adunat energia pentru a apăra această cauză, funciarmente non-lucrativă, a artei ca element decisiv pe cartea de vizită a unei nații (și a unui oraș important precum Craiova, și zic asta nu doar din orgoliul propriu că m-am născut aici). De fapt, asta spunea, ca să nu încălcăm, cumva, dreptul la proprietate intelectuală, Titu Maiorescu.