Ieri, în întreaga lume s-a sărbătorit Ziua mondială a limbii materne. Raportat la nivel european, limba română este o limbă a Uniunii Europene iar, după numărul de vorbitori, se situează pe decentul loc opt. În prezent, potrivit statisticilor UNESCO, mai mult de jumătate din cele 6.000 de limbi care se vorbesc în lume se află în pericol de dispariţie. Din anul 1950 şi până în prezent au dispărut în total 250 de limbi. Vrem să atragem atenţia pe această cale asupra importanţei de a ne păstra şi vorbi limba noastră maternă care este, nu doar o limbă a unei comunităţi minoritare, ci şi o limbă a Uniunii Europene.
Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferinţa Generală a UNESCO în noiembrie 1999. De atunci este aniversată în fiecare an pe 21 februarie pentru a promova toate limbile vorbite pe planetă. Ziua marchează oportunitatea de a milita pentru diversitate culturală şi multilingvism. Această dată reprezintă ziua anului 1952, când studenţii ce demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, Bangla, drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi şi ucisi de forţele de poliţie în Dhaka, capitala actualului stat Bangladesh de astăzi. În timp ce în Voivodina, de exemplu, limba română este tratată în condiţii de egalitate cu limbile celorlalte popoare şi naţionalităţi conlocuitoare, varianta literară a acesteia fiind utilizată în mass-media, manualele şcolare, în poezia şi proza scriitorilor, în Valea Timocului, unde locuiesc peste 250.000 de români, care nu au dreptul la şcoli româneşti, care nu au voie să vorbească româneşte. Este extrem de important a vorbi, cultiva şi promova limba maternă deoarece, precum spune şi următorul citat „sufletul unui popor trăieşte în limba lui naţională”.
Aleksandar Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni:
„În primul rând vreau să menţionez că noi vorbim într-un dialect al limbii române. Această limbă se vorbeşte decât în casă şi se transmite din generaţie în generaţie. Este o minune cum s-a reuşit să se păstreze această limbă fără educaţie, presă şi biserică în limba română şi o vorbim de aproape două sute de ani. Noi nici astăzi nu avem nici măcar o oră de limbă română în şcolile din Valea Timocului. Se fac demersuri pentru obţinerea orelor în limba română încă din 2004. Anul trecut i-am încurajat personal, împreună cu Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Arad, Viorel Dolha, pe românii noştri, din Valea Timocului, să strângă semnături pentru ore de limba română în şcoli. Din păcate, autorităţile de la Belgrad nu au răspuns pozitiv la dorinţele copiilor chiar dacă din 2009 există bază legislativă pentru acest drept în învăţământ. Confirm că şi acuma se strâng semnături pentru orele de limba română, iar vizita lui Knut Vollebeak, Înalt Comisar al OSCE a fost binevenită. El s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Valea Timocului…”
Ljubisa Barbulovic, jurnalist TimocPress:
„În ceea ce priveşte mass-media, există o singură agenţie de presă, Timocpress care funcţionează doar pe internet şi care este susţinută de noi, românii timoceni. Recent a început şi transmiterea a 15 minute pe zi în limba română la televiziunea Bor, care are o arie mare de acoperire. Ori asta nu este suficient pentru o comunitate de trei sute de mii de membri ai comunităţii, după datele neoficiale.
Alisa Omeragic, studentă la Universitatea din Craiova, originară din Timoc:
„Cât de greu este să vorbeşti româna o arată şi poziţia Bisericii Ortodoxe Române, şi Protopopiatul Dacia Ripensis din Valea Timocului, care nu este recunoscut de Biserica Ortodoxă Sârbă. Părintele Boian Aleksandrovic care împreună cu o mână de preoţi slujeşte în limba română şi care a reuşit să construiască prima biserică românească în satul Malainţa lângă Negotin, este supus ameninţărilor şi agresiunilor din partea autorităţilor locale. De trei ori s-a încercat demolarea bisericii, de către autorităţi. În acest moment vor să dărâme clopotniţa şi gardul nou construite, chiar dacă părintele nostru a respectat toate condiţiile legislative…”.
Eugen Tomac, deputat din partea Diasporei:
„Astăzi ( n.r. ieri) am sărbătorit Ziua limbii materne. Un eveniment extrem de important ţinând cont că păstrarea limbii înseamnă păstrarea identităţii. Suntem alături şi de românii din Valea Timocului care au o situaţie cu totul deosebită şi încercăm să-i ajutăm şi pe ei în acest sens. Zilele trecute, în Parlamentul României, pornind de la o iniţiativă a mea mai veche am reuşit să trecem cu 312 voturi ”pentru” şi doar două împotrivă, Legea privind Ziua Limbii Române. Deopotrivă, deputaţi ai opoziţiei şi ai puterii au votat pentru declararea zilei de 31 august – Ziua Limbii Române. Vom avea, în acest fel, un prilej de sărbătoare şi vara, sărbătoare pe care basarabenii o petrec foarte frumos, deja de 24 de ani!”
