După toată vânzoleala politică din ultimele luni, conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a luat calea centrului european de decizie în materie de politici agricole – Bruxelles. Cum agricultura românească depinde în totalitate de finanţarea agreată de UE, ministrul Achim Irimescu, cu destulă experienţă în circuitul actual al marilor sentinţe economice din agricultură, a făcut un tur de forţă şi a explicat realităţile României. Importăm îngrăşăminte, material săditor, seminţe certificate şi oferim unul dintre cele mai bune soluri din lume, o forţă de muncă sinucigaş de ieftină şi ne prezentăm în faţa oficialilor de la Bruxelles cu, poate, cea mai mare reţea de supermarketuri, în detrimentul celor autohtone, reţea aflată în portofoliul unui fonduri de investiţii franceze şi germane. Cu toate acestea, stăm cu mâna întinsă pentru a primi nişte bani şi aşa insuficienţii pentru ca fermierii să-şi acopere cheltuielile cu lucrările agricole. Ca şi cum toate astea nu sunt suficiente, legislaţia sufocantă a politicii agricole comune a generat probleme fermierilor români, care, din acest an, vor putea fi pedpsiţi pentru erorile comise. 
Întâlnirea ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la Bruxelles, cu comisarul Vytenis Andriukaitis, luni, 18.01.2016, a vizat ecarisajul şi aspecte legate de pesta porcină africană şi cea clasică. În ceea ce priveşte ecarisajul, ministrul Irimescu a declarat că, momentan, a fost îndepărtată ameninţarea infringement-ului, dar că România va trebui să se pună la punct în următoarea perioadă sistemul ecarisării. În acest sens, ministrul Agriculturii a informat asupra discuţiilor purtate cu reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), soluţia agreată fiind ca MDRAP, prin consiliile judeţene şi primării, să colecteze cadavrele de animale din gospodăriile populaţiei, iar MADR să asigure finanţarea. Cu privire la pesta porcină africană, ministrul Irimescu a asigurat că România nu se confruntă cu aceasta maladie în acest moment, dar că aceasta a fost descoperită în Belarus, Polonia şi Ucraina, fapt care ridică gradul de monitorizare şi alertă a autorităţilor.
Am pierdut destul de mulţi bani europeni
Referitor la întâlnirea cu comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, ministrul Irimescu a menţionat, într-o conferinţă de presă, ieri, că principala temă de discuţie a fost implementarea Politicii Agricole Comune, precum şi crearea de condiţii artificiale la accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală: „După cum ştiţi, anul trecut am dezangajat circa 1 miliard de euro pe PNDR 2007-2013, la care se adaugă peste 600 milioane de euro corecţii financiare aplicate celor două agenţii de plăţi. Nu putem fi mulţumiţi, chiar dacă, pe hârtie, figurăm cu cea mai mare rată a absorbţiei – 88,4%. Multe dintre proiectele pe care noi sau auditorii europeni le-au încadrat la condiţii artificiale, s-a dovedit ulterior că nu au fost aşa”, a declarat ministrul Irimescu.
De asemenea, s-a fost discutat şi subiectul litigiilor pierdute în instanţă de către agenţia de plăţi având ca obiect proiectele beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, proiecte care ar trebui să fie finanţate în continuare, însă pentru care nu s-a găsit încă o soluţie. În prezent, un număr de aproximativ 29.000 de proiecte care aveau plăţi efectuate de cel puţin 25%, au putut să facă tranziţia pe noul PNDR 2014-2020.
Fermierii vor fi pedepsiţi, dar cerem clemenţă Bruxelles-ului!
Ministrul agriculturii, Achim Irimescu, afirmă că multe cereri unice de plată sunt cu probleme din pricina complexităţii noii politici agricole comune şi a cerut agenţiilor de plăţi ca pedepsele aplicate fermierilor să fie proporţionale cu erorile comise. În acelaşi timp, ministrul agriculturii i-a cerut comisarului european Phil Hogan clemenţă în ce priveşte sancţionarea fermierilor români.
„Am ridicat problema simplificării politicii agricole comune. Avem o politică mult mai complexă, avem o plată cu cinci componente: plata pentru tineri fermieri, plata pe înverzire, plata redistributivă, etc. Această complexitate justifică parţial şi situaţia de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), întârzierile în plata subvenţiilor europene către fermierii români. Am apelat la sprijinul comisarului european de la Agricultură în sensul în care fiind o nouă politică, sunt multe cereri de plată care au avut probleme în a fi completate de producătorii noştri. Am cerut să nu fie sancţionaţi fermierii nevinovaţi. Dacă vreţi, am solicitat clemenţă. De altfel, am impus agenţiilor de plăţi ca pedepsele aplicate fermierilor să fie proporţionale cu erorile comise. Comisarul Phil Hogan şi-a arătat disponibilitatea în acest sens”, a declarat, ieri, ministrul agriculturii.
Comisarul Phil Hogan vrea, chiar, amenzi duble
Luni, la Bruxelles, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a prezentat propunerile sale de simplificare cu un focus pe sistemul de sancţiuni aplicate în schema plăţilor directe către fermieri. Astfel, din pachetul propus de Hogan s-a evidenţiat introducerea controalelor preliminare menite să îi ajute pe producători să facă eventuale corecţii în cererea lor de plată în cadrul unei perioade de 35 de zile înainte de închiderea campaniei de depunere a documentelor la APIA.
În al doilea rând, sistemul de sancţiuni va fi simplifcat în sensul în care, dacă acum fermierul poate ajunge să plătească chiar şi dublu la suprafeţele supradeclarate, acest nivel al ”amenzii” va fi coborât la 1,5 din suprafaţa supradeclarată. Această măsură ar urma să se aplice începând cu plata subvenţiilor aferente anului 2016. Totodată, erorile care vizează cel mult 3% din suprafaţa declarată sau suprafeţe de până în două hectare nu vor mai fi sancţionate.
În alt treilea rând, comisarul Hogan vrea introducerea unui sistem de „cartonaşe galbene” pentru cei care sunt depistaţi cu probleme minore, sub 10% din suprafaţa determinată, şi la care sancţiunea administrativă să fie redusă la jumătate faţă de nivelul actual. În schimb, fermierii care vor primi acest „cartonaş galben” vor fi înregistraţi şi vor face automat obiectul unui control, în teren, în anul următor. 
Plăţile integrale către fermierii români vor începe în martie 2016.
„Am negociat cu SIVECO să devansăm cu o lună plata subvenţiilor integrale către fermierii români. Termenul iniţial era 27 aprilie 2016. Dar nu am fost de acord cu el. Am discutat pe o procedură pe care ne-a impus-o Curtea de Conturi pentru elaborarea contractului şi stabilirea exactă a detaliilor pentru realizarea modulului respectiv şi am câştigat o lună. Sperăm ca în martie, cel târziu, să începem plăţile, spune ministrul agriculturii”, a afirmat ministrul agriculturii. Imediat după întâlnirea cu premierul Cioloş, din 14 ianuarie a.c., ministrul agriculturii a declarat că plăţile integrale către fermierii români vor începe în martie 2016. Am avut o nouă negociere cu SIVECO şi am reuşit să devansăm cu o lună plata subvenţiilor integrale către fermierii români.
Consorţiul SIVECO-Teamnet este dezvoltatorul modulului cu care lucrează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). În acest moment, consorţiul pregăteşte modulul pentru plăţile finale, un sistem informatic cmplex, cu câte un modul pentru fiecare schemă de plată.
Calendarul depunerii proiectelor pentru acest an
În cadrul conferinţei de presă susţinută, ieri, la sediul MADR, ministrul Achim Irimescu i-a asigurat pe beneficiari că, în cel mai scurt timp, va efectua modificările pe ghidurile solicitantului, aferent fiecărei măsuri, iar primele măsuri de finanţare vor fi lansate chiar din luna februarie. „În luna februarie vom lansa submăsura 1.1 „Sprijin pentru formare profesională, precum şi a acţiunilor pentru dobândirea de cunoştinţe”. Apoi vor urma măsurile programate a fi lansate pentru luna martie: măsura de „Consiliere în implementarea planului de afaceri”, măsura 4.2 „Schema de minimis”, submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, 4.1 a „Investiţii în exploataţii pomicole”, 4.2 „Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole”, 4.2 a „Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”, 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Pentru luna aprilie-mai vom lansa submăsura 7.2 „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, iar în iulie va fi lansată submăsura 6.5 „Schema pentru micii fermieri”, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
