România a încheiat cu o victorie prima ediţie a Ligii Naţiunilor, 1-0 în Muntenegru, gol Ţucudean, în prima repriză. Nu ne foloseşte la nimic acest succes, atât pentru că Serbia a bătut Lituania la Belgrad cu 4-1, dar nici din perspectiva ocupării locului 2, în condiţiile ciudatelor criterii ale acestei competiţii. Şi totuşi, înaintea ultimei reprize din aceste preliminarii România era liderul grupei şi spera în ajutor baltic, aşa cum naţionala under 19 primise în aceeazi zi un dar de la greci pentru a se califica la Turul de Elită. Minunea nu s-a întâmplat însă la Belgrad…
Despre joc
România a jucat bine la Podogorica, a avut consistenţă încă din start, a pus presiune pe adversar şi a avut 3 ocazii în primele 3 minute şi încă una până la terminarea primului sfert de oră. Golul a venit în cele din urmă, dar într-o perioadă în care meciul se echilibrase şi nu dintr-o ocazie creată de tricolori. Ţucudean a tras de la 20 de metri mizând pe terenul alunecos şi profitând de bâlba goal-keeper-ului muntenegrean. Dacă portarul lor a gafat, al nostru a apărat o lovitură de pedeapsă, în repriza secundă. Un penalty dat din prostie de arbitrul german, care nu a vrut să ne fure, dar a demonstrat în mai multe rânduri că nu pricepe jocul. Duelul dintre Săpunaru şi atacantul advers nu se pedepsea nici în baschet, iar mingea oricum părăsise terenul de joc la centrare, aşa că nu mai conta oricum ce se petrecea în careu. Tătăruşanu a făcut însă dreptate, intuind direcţia şutului. Pe final, tricolorii s-au mulţumit cu victoria, fără să ştie că încă un gol le-ar fi uşurat misiunea în preliminariile pentru Euro 2020. Am constatat o diferenţă enormă între precedenta prezenţă a României de la Podgorica, ultimul meci cu Daum pe bancă. Schimbare ca scor, ca joc, ca atitudine, dar şi una în componenţa echipei gazdă, la care au lipsit cele două staruri: Jovetic şi Savic.
Despre echipă
Deşi s-a făcut atâta vâlvă cu tinerii de la under 21 calificaţi la Euro, Contra nu l-a avut decât pe Manea în primul 11. Au apărut pe final Puşcaş şi Tudor Băluţă, dar aşa, la trecerea timpului. „Guriţă” a jucat tot 4-4-2, ca şi cu Lituania, şi echipa s-a exprimat bine şi de această dată în modulul clasic. Tătăruşanu nu a avut de lucru decât la penalty, dar a fost inspirat când trebuia. Manea, destul de fragil pe dreapta, depăşit în rarele acţiuni ale gazdelor, a urcat puţin în atac. Veteranii stoperi Săpunaru şi Moţi au avut adversari la îndemână, deşi fiecare a gafat o dată, neluând în calcul faza penalty-ului, dat degeaba. În stânga, Toşca a fost impecabil, Contra a fost inspirat când l-a scos pe Bancu din echipă, deşi la prima ocazie a meciului olteanul ar fi fost mai potrivit la finalizare, Toşca având şut de fundaş. La mijloc, Chipciu a fost poate cel mai bun de pe teren, Maxim ar prinde şi el un podium al celor mai consistenţi, şi nici Anton n-a fost slab cum e de obicei, având şi un şut periculos. Problema a fost la Stanciu, care în meciurile cu Muntenegru este catastrofă. În preliminariile anterioare a ratat un penalty în prelugiri la Cluj, acum a făcut cel mai prost meci de când a venit la naţională. La câte mingi a pierdut când s-a complicat aiurea punând pe contraatac adversarii, era de aşteptat nu numai să fie înlocuit, ci să vedem şi o cârjă a lui „Guriţă” zburând spre ţeasta sa. Ţucudean a fost al doilea cel mai bun jucător, dar colegul din atac, Keşeru, a fost enervant ca întotdeauna. Golgheterul campionatului bulgar a avut două ocazii şi multe acţiuni la care românii l-au înjurat copios.
Despre campania de calificare
Paradoxal, deşi a terminat neînvinsă şi pe locul 2 această ediţie, România ratează ambele obiective: câştigarea grupei şi păstrarea locului în urna a treia la tragerea la sorţi a preliminariilor pentru Euro 2020. Ca la orice ratare de campanie, aducem în discuţie mulţi „dacă”. Primul ar fi „Dacă jucam cu spectatori primul meci cu Muntenegru”, în care am pierdut poate punctele care ne lipsesc să depăşim Serbia. Alt „dacă” ar fi în cazul eliminării lui Tamaş în meciul cu Serbia, unde din nou puteam să sperăm la o izbândă. Totuşi, nu trebuie să uităm că şi Serbia şi Muntenegru au ratat câte un penalty în ultimele dueluri cu tricolorii, că am dat gol în Lituania în ultimul minut de prelungiri, şi nu ne dăm nici acum seama cum nu ne-au bătut Mitrovic şi compania pe Arena Naţională, superioritatea lor în joc fiind netă. Aşadar, locul 2 este cel pe care-l meritam şi cel pe care l-am obţinut. Problema este că nu este un loc 2 favorabil nouă conform criteriilor acestei competiţii în perspectiva preliminariilor Euro 2020. Dacă ar fi terminat pe primul loc în grupă, România ar fi jucat un play-off pentru Euro 2020. Locul 2 nu ne trimite însă în urna a 3-a a preliminariilor următoare, fiindcă Israelul a marcat un gol pe final în Scoţia sau pentru că noi n-am mai dat unul în Muntenegru.
