Lucrurile s-au complicat teribil, după ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, a cerut vineri rechemarea ambasadorilor săi din SUA şi Australia, autorităţile franceze acuzând cele două ţări de „minciună” şi „ruptură majoră de încredere”. Pe moment, premierul australian, Scott Morisson, a respins acuzaţiile, afirmând că tot ce a făcut este în interesul naţional al ţării sale, pentru a contracara influenţa imensă a Chinei în regiunea indo-pacifică. În aceeaşi notă, vicepremierul australian Barnaby Joyce a anunţat că proba ataşamentului ţării sale faţă de Franţa a fost exprimată în cele două războaie mondiale, când zeci de mii de australieni s-au jertfit pe teritoriul francez sau pentru a proteja teritorii franceze. Decizia Canberrei de a anula un contract de 56 miliarde euro, pentru furnizarea a 12 submarine cu propulsie diesel, în profitul submarinelor americane cu propulsie nucleară, a suscitat indignarea Parisului. Încrederea reciprocă a fost greu încercată. Anunţul acordului AUKUS, între Australia, SUA şi Regatul Unit, pe submarinele nucleare nu constituie altceva decât o umilire a Franţei şi o scoatere din joc –premeditată- în strategia geopolitică a regiunii. Sau poftim o încercare. Sunt şi alte detalii de o subtilitate maximă. Ceea ce şi explică reacţia violentă franceză, furia şi stupefacţia. Seismul diplomatic provocat de anularea contractului privind livrarea submarinelor franceze are şi replici: o întâlnire prevăzută în această săptămână între ministrul francez al Apărării, Florence Parly şi omologul său britanic Ben Wallace, a fost anulată la solicitarea Parisului. Deşi la Londra o sursă a ministerului Apărării n-a putut nici confirma, nici infirma această anulare. Referindu-se explicit la Marea Britanie, şeful diplomaţiei de la Paris, Jean Yves Le Drian, a considerat inoportună rechemarea ambasadorului francez de la Londra, pe motivul că în această afacere Marea Britanie a fost precum „a cincea roată la căruţă”. Sâmbătă pe „France 2” acelaşi Yves Le Drian a evocat o criză gravă, denunţând duplicitatea SUA şi Australiei. Cu toatea acestea, la Londra lucrurile sunt privite cu detaşare, premierul britanic Boris Johnson subliniind „imensa importanţă” a relaţiei Regatului Unit cu Franţa şi dragostea „indestructibilă” între Londra şi Paris. Se caută „amenajări” îngrijite în exprimare şi formule diplimatice de circumstanţă. Astfel, purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal, a pomenit duminică de iminenţa unei discuţii telefonice în aceste zile între Joe Biden şi Emmanuel Macron. Creearea AUKUS nu este îndreptată contra Franţei, dar promisiunea unei cooperări echilibrate făcută de Anthony Blinken este fără acoperire. Lecţia cea mai importantă şi mai complexă este însă pentru Europa: rolul său în lume se găseşte pus în discuţie. Ca o ironie, crearea AUKUS survine într-un moment în care la Bruxelles urmează să se discute strategia indo-pacifică a UE. Lipsa de coerenţă şi coloană vertebrală în gestionarea ascensiunii chineze, sub influenţa Berlinului, este plătită scump de UE. Ceea ce se prefigurează este faptul că pe tema submarinelor australiene, criza diplomatică intempestivă între Washington şi Paris va avea consecinţe. Şi asta după ce „Le Journal du Dimanche” din 7 mai a.c. publica o scrisoare a ambasadorilor Australiei şi Indiei, în Franţa, prin care felicitau preşedintele Emmanuel Macron pentru exerciţiile militare conjugate cu ţările lor, Japonia şi SUA, în regiunea indo-pacifică. Unde francezii deţin câteva mii de militari, nave de război, avioane, portavionul cu propulsie nucleară „Charles de Gaulle”, submarine de atac cu propulsie nucleară ş.a.m.d.. Ce se va schimba în relaţia Paris-Washington-Canberra, în perioada imediată, poate avea consecinţe care abia acum se conturează. Oricum, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră inacceptabilă maniera în care Franţa a fost tratată în cadrul pactului de securitate convenit între SUA, Australia şi Regatul Unit, iar preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat “lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor.
