Nişte explicaţii de circumstanţă ale ministrului Miruţă

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a explicat erorile de comunicare, în cazul dronei descoperite, lângă Neptun Deep. „Piloţii F-16 cu care a vorbit comandamentul au confirmat că drona a fost distrusă”. Resturile dronei ar fi fost detonate prin montarea de explozibil. Ministrul interimar al Apărării a mai spus că informaţiile, conform cărora drona avea explozibil la bord aparţin specialiştilor. Dacă partea ucrainiană a confirmat că drona nu îi aparţine, Radu Miruţă –scrie Kiyv Independent- nu a învinovăţit direct Rusia, pentru intruziune, dar acest lucru l-a făcut preşedintele Nicuşor Dan. Atacurile cu drone sunt de regulă extrem de precise, ceea ce înseamnă că există un risc scăzut ca o dronă destinată unei ţinte să lovească alta. Rusia s-a decis să folosească drone, împotriva navelor comerciale, pentru a dăuna Ucrainei şi aliaţilor occidentali. Se spune că ar fi recuperat terenul pierdut în ceea ce priveşte tehnologia şi producţia de drone, fiind acum capabilă să atace o gamă largă de ţinte. Unii armatori instalează deja tehnologii anti-drone pe navele lor. Caracterul sacru al transportului maritim comercial a fost abandonat. Convenţia Naţiunilor Unite legiferase asupra dreptului mării, în 1982. Ucraina atacă cu rachete şi drone rafinării de petrol, din teritoriul Rusiei, şi o face cu eficienţă. Rusia, la rândul său, ar fi trimis, între altele, o dronă navală în vecinătatea zăcămintelor de gaze Neptun Deep din zona economică exclusiv a ţării noastre. Şi presa rusă chiar publică ştirea. În Marea Neagră de astăzi ţintele s-au extins mult dincolo de nave: infrastructura portuară, rafinăriile, instalaţiile energetice, sistemele de navigaţie prin satelit, lanţurile de aprovizionare, toate fac parte din spaţiul de luptă. Întrucât războiul de la Marea Neagră intră în al 4-lea an, sistemul emergent ilustrează clar unele tendinţe. Natura operaţiunilor militare s-a schimbat fundamental. În războiul dintre Rusia şi Ucraina navele fără pilot, dronele de atac de unică folosinţă, rachetele ghidate de precizie, cu rază lungă de acţiune, sistemele de război electronic şi capacităţile de supraveghere spaţială au apărut ca instrumente decisive ale operaţiunilor navale. Navele comerciale, la rândul lor, sunt evaluate nu doar după steagul pe care îl arborează, ci şi după rolul lor în economia de război şi valoarea logistică pe care o reprezintă. Exportul, prin principalele porturi comerciale ale Ucrainei –Odessa, Cernomoreţ, Pivdeni- a fost perturbat în bună măsură. Pe cale de consecinţă, exportul de cereale al Ucrainei are de suferit. Cum Rusia şi Ucraina s-au angajat într-o confruntare multidimensională şi capacitatea Rusiei de a exporta petrol depinde nu numai de capacitatea de producţie, ci şi de disponibilitatea petrolierelor, asigurarea împotriva riscurilor de război, securitatea portuară şi buna funcţionare a sistemelor internaţionale de transport maritim. Adevărata ţintă a războiului comercial este nu o navă sau alta, ci întregul ecosistem comercial.