Sunt 15 secţii de poliţie rurală în Dolj, fiecăreia fiindu-i arondat un număr aproape egal de comune –în funcţie de situaţia operativă- formatul acesta de organizare datând din 2011. Secţia 15 de Poliţie Rurală Filiaşi are arondate posturile de poliţie din comunele Argetoaia, Brădeşti, Braloştiţa, Coţofenii din Dos, Cernăteşti, Greceşti, Saieşti şi Secu, competenţa acestora vizând menţinerea ordinii publice, prevenirea şi combaterea infracţiunilor sau faptelor care afectează climatul de ordine publică şi siguranţă. Un dialog viu, în organizarea inspirată a ATOP Dolj, în prezenţa primarilor localităţilor respective, dar şi a şefilor posturilor de poliţie, s-a dovedit, ieri, de-a dreptul oportun, în sensul că nu rareori, deşi aspectul a fost acroşat străveziu, pot apărea potenţial, ceea ce este şi firesc până la un punct disensiuni între primarii aleşi pe aliniament politic şi şefii posturilor de poliţie. Chiar dacă multe lucruri s-au schimbat, în anii din urmă, şi referirea vizează dotarea cu autoturisme noi, mobilierul propriu-zis al secţiilor de poliţie rurală rămâne nevralgic, dacă nu „preistoric”, îndeosebi din punct de vedere logistic. O problemă nesoluţionată, pasată de la o guvernare la alta, este cea care priveşte starea fizică a sediilor multor secţii de poliţie din teritoriu, care aparţin din punct de vedere administrativ ministerului de Interne. Proiectate în secolul trecut, ele n-au cunoscut renovări curente, modernizări, din lipsă de fonduri, au instalaţiile sanitare în curte, şi arată în distonanţă frapantă cu centrele civice ale comunelor noastre. Chiar şi acolo unde primarii localităţilor doljene ar fi fost dispuşi să aloce investiţii, realmente necesare, din fondurile bugetelor locale, n-au putut face aşa ceva pe motivul invocat, acela că aparţin ministerului de Interne. Acesta ar fi un aspect, nu cel esenţial, al discuţiilor de ieri, în sala de şedinţe a Primăriei Filiaşi, în cadrul cărora comisarul-şef de poliţie Victorel Stancu a prezentat o informare relativ bine argumentată, sobră, cu o cazuistică notabilă, atestând „responsabilitatea” –un cuvânt care a devenit frecvent- poliţiştilor din subordinea sa. S-a adus în discuţie, în prezenţa comisarului-şef al IPJ Dolj, Ivan Georgel Cristian, şi deficitul de cadre care se face resimţit, problemă nu uşor de surmontat mai ales în toiul sezonului estival. Se cocoşează de muncă poliţistul rural? Întrebarea e oarecum firească şi pentru alungarea oricărui echivoc, precizarea ar fi următoarea: când îşi face cu conştinciozitate datoria, prin activităţi preventive, menţine scăzută rata criminalităţii, cooperează –în limitele legii- cu administraţia locală o scoate satisfăcător la capăt, regăsindu-se avantajos în indicatorii specifici anuali din bilanţul IPJ Dolj. Rând pe rând, şefii posturilor de poliţie, arondate Secţiei 15 Poliţie Rurală Filiaşi, au raportat lucruri fireşti, într-un cadru cum spuneam „hibrid” oferit de şedinţa lunară a ATOP Dolj. Un accent şi o constatare: extinderea camerelor de supraveghere, începând cu şcolile de gimnaziu, pentru o cât mai bună siguranţă a copiilor şi sobrietatea intervenţiilor, mai ales că în discuţie au fost aduse şi cazuri sociale deosebite, de copii ai căror părinţi lucrează afară, lăsaţi în grija bunicilor sau a rudelor apropiate. Sfâşietoare stare de fapt. Poliţistul rural, cu vocaţie, a învăţat să zâmbească, să dialogheze civilizat, fără ostentaţie, când vrea, într-un cuvânt să fie util comunităţii, branşat spiritului european. Este un câştig notabil. Recent, ministrul de Interne, Lucian Bode, referindu-se la accesarea de fonduri europene a anunţat şi disponibilitatea sa la modernizarea secţiilor de poliţie existente din secolul trecut. Nu e primul ministru de Interne care făgăduieşte aşa ceva. Un paradox: deşi Doljul trimite an de an un număr mare de tineri la şcolile de poliţie, primeşte în schimb, prin repartiţie, un număr insignifiant de absolvenţi, care până devin poliţişti, în adevăratul sens al profesiei, mai au de parcurs un drum, nu întotdeauna scurt, nu întotdeauna fecund.
