În ultimul jumătate de an, România a avut cea mai crescută prezenţă la lucrările Parlamentul European din ultimii trei ani. Cu toate acestea, sunt europarlamentari care au o prezenţă ruşinoasă. Victor Boştinaru este unul dintre cei opt europerlamentari care în anul acesta au prezenţă de 100%. Că Victor Boştinaru a luat în serios demnitatea de europarlamentar reiese şi din bilanţul activităţii din Parlamentul European din perioada ianuarie 2011 – iulie 2011.
Prima acţiune a eurodeputatului Victor Boştinaru din acest an a fost la 11 ianuarie, când a făcut un apel către Comisia Europeană să acţioneze pentru garantarea libertăţii mass-media în interiorul Uniunii Europene, după ce Ungaria a atentat la încălcarea acestui drept fundamental printr-o lege a presei, recent adoptată la Budapesta. Apelul eurodeputatului român a fost făcut în cadrul unei audieri organizate de Grupul ALDE, pe tema libertăţii mass-media în Ungaria, care a avut loc în Parlamentul European. În aceeaşi lună, la 17 ianuarie a.c., plenul Parlamentului European din Strasbourg a dezbătut o iniţiativă din partea a 62 de eurodeputaţi, majoritatea italieni, pentru redeschiderea adopţiilor internaţionale la nivelul Uniunii Europene. Deşi atât dezbaterea, cât şi textul rezoluţiei vizau situaţia generală a adopţiilor internaţionale din toate cele 27 de state membre, în discursurile eurodeputaţilor, România a fost ţara menţionată aproape în exclusivitate în criticile aduse legislaţiei care nu permite adopţii internaţionale.
Proiect de rezoluţie comună privind adopţiile internaţionale în UE
Victor Boştinaru a cerut Comisarului pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, să clarifice acuzaţiile apărute în mass-media românească şi internaţională privitoare la înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Adopţii. Conform unor dezvăluiri apărute în presă, în luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a făcut presiuni asupra firmei de avocatură desemnate să redacteze un raport privind starea adopţiilor în cele 27 de state membre ale Uniunii pentru a impune concluzia conform căreia este nevoie de înfiinţarea unei Agenţii Europene pentru Adopţii.
Această agenţie ar fi urmat să reunească toate mecanismele de lobby pentru a forţa România să redeschidă adopţiile internaţionale. La 19 ianuarie plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg a adoptat proiectul de rezoluţia comună privind adopţiile internaţionale pe teritoriul Uniunii Europene. În urma negocierilor dintre grupurile politice s-a ajuns la această rezoluţie comună care, spre deosebire de textul iniţial propus de colegii eurodeputaţi din Italia, recunoaşte explicit competenţa statelor naţionale în elaborarea şi aplicarea legislaţiei privind adopţiile internaţionale.
„Campaniile de presă” ca vulnerabilitate a statului, fapt fără precedent
La data de 4 februarie a.c., reprezentanţii Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi ai Federaţiei Europene a Jurnaliştilor s-au aflat în România într-o misiune de documentare la invitaţia Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, membru afiliat al celor două organizaţii. Ei au discutat cu reprezentanţi ai autorităţilor statului roman, cu reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale, profesionale şi patronale din mass-media despre problemele presei, încercând să identifice soluţiile cele mai potrivite pentru România. Prezent la masa rotundă, eurodeputatul Victor Boştinaru a declarat că articolul din Strategia Naţională de Apărare referitor la media ca vulnerabilitate trebuie să fie eliminat, însă, dacă nu se va întâmpla aşa, petiţia din România se va discuta în siajul celor cinci petiţii din Ungaria. În martie, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D) a organizat în sediul PE din Bruxelles o conferinţă pe tema „Libertatea mass-media sub ameninţare: probleme naţionale, soluţii europene”. În această conferinţă eurodeputatul Victor Boştinaru a subliniat faptul că în România, prin menţionarea confuză a „campaniilor de presă” ca vulnerabilitate a statului în Strategia Naţională de Apărare, fapt fără precedent în oricare altă ţară, se doreşte stoparea oricărei forme de jurnalism de investigaţie îndreptat către o putere autoritară şi coruptă.
Comisia Europeană nu a exercitat presiuni asupra justiţiei din România
În luna martie, Victor Boştinaru, a participat la o conferinţă organizată în Craiova de Asociaţia „Law and Leadership” pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare în contextul reformei Justiţiei şi aderării României la spaţiul Schengen. Conform eurodeputatului Victor Boştinaru, reacţiile lui Sarkozy şi ale Guvernului francez împotriva aderării României la spaţiul Schengen au fost în faza iniţială motivate politic, fără nici o referire la încălcări sau la criterii nerespectate. Mai mult decât atât, poziţia Franţei a fost destinată agendei interne pornind de la problema cetăţenilor de etnie romă, un subiect uşor de mediatizat. La 5 aprilie a.c. CE, prin preşedintele său, Jose Barroso, a răspuns întrebărilor adresate la începutul lunii februarie a acestui an de europarlamentarii Victor Boştinaru, Catherine Trautmann (preşedinta delegaţiei socialiste franceze) şi Glennis Willmott (preşedinta delegaţiei laburiste britanice), referitoare la influenţa exercitată de Executivul comunitar asupra justiţiei din România. Răspunsul a fost „negativ”, adăugându-se şi faptul că această instituţie „nu şi-a exercitat influenţa în ancheta menţionată şi nici în altă situaţie”. Victor Boştinaru a declarat că „un astfel de răspuns subliniază faptul că nu s-a exercitat nici o presiune din partea Comisiei Europene asupra sistemului judiciar din România. Este imperativ ca România să înţeleagă acest mesaj, iar toate deciziile justiţiei trebuie să fie bazate în mod exclusiv pe legislaţia României, fără a distorsiona principiile şi fără invocarea presiunilor autorităţilor externe. În consecinţă, abuzurile şi încălcările sunt ca atare nescuzabile şi inacceptabile”.
„Politica de Coeziune a UE – Modele pentru dezvoltarea României”
Victor Boştinaru, preşedintele Senatului României, Mircea Geoană, şi eurodeputata Ramona Mănescu (Grupul ALDE din PE) au organizat o conferinţă internaţională, la 8 aprilie a.c., cu tema „Politica de Coeziune a Uniunii Europene – Modele pentru dezvoltarea României”. Conferinţa a plecat de la constatarea ratei de absorbţie extrem de scăzute a fondurilor europene în România, în timp ce potenţialul de dezvoltare oferit prin Politica de Coeziune continuă să fie slab exploatat. Conferinţa şi-a propus să identifice: cauzele acestei incapacităţi cronice, măsurile care se impun şi modelele de urmat pentru dezvoltarea României prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Scopul a fost promovarea soluţiilor şi reformelor necesare ca România să beneficieze pe deplin de oportunităţile oferite prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
Reorganizare administrativă a României – o manipulare politică fără un angajament real
Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, la propunerea PDL de reorganizare administrativă a României a luat atitudine, considerând-o doar o manipulare politică fără un angajament real şi serios în vederea realizări unor acţiuni concrete. Conform eurodeputatului, „orice schimbare fundamentală care afectează Politica de Coeziune a Uniunii Europene trebuie să aibă în avans acordul Comisiei Europene doar după ce un studiu obiectiv de fezabilitate a fost redactat. Planificarea unei asemenea reforme este strictă, iar acest lucru trebuie luat în considerare de orice guvern din Uniunea Europeană”.
La 15 iunie a.c., Cătălin Ivan, Victor Boştinaru şi Viorica Dăncilă, au cerut Comisiei să se pronunţe dacă este la curent cu intenţia Guvernului de a încălca legislaţia românească, prin refuzul organizării unui referendum pe tema reorganizării administrativ-teritoriale a României şi, totodată, să se pronunţe dacă a primit din partea Guvernului Boc vreun studiu de fezabilitate privind costurile acestei reorganizări, care se vrea a fi făcută într-un termen foarte scurt.
La sfârşitul lunii iunie Victor Boştinaru i-a adresat câteva întrebări Comisarului pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, privind reorganizarea teritorială a României: „Din perspectiva europeană a viitorului ciclu de finanţare, cum este posibil ca statul cu cea mai scăzută rată de absorbţie – România – să se angajeze într-o aşa-zisă reformă administrativă, care nu are nici o legătură cu reforma regională? Fără existenţa unui studiu de impact, fără mimarea măcar a consultărilor cu DG REGIO – DG REGIO a aflat din presă despre acest proiect – fără consultări cu actorii politici, cu actorii locali, fără consultări cu societatea civilă, s-a pus în primejdie întregul proiect al stabilităţii şi predictibilităţii. Cum se poate merge în această direcţie?”
