Moartea unui general pe timp de pace!

0
76

Victor Atanasie StănculescuGeneralul Victor Atanasie Stănculescu s-a stins din viaţă la vârsta de 88 de ani, după ce fusese eliberat condiţionat (20 mai 2014) din închisoare, unde ispăşise 5 ani, echivalând cu o treime dintr-o pedeapsă, s-a insinuat că dintr-o dispoziţie politică, pentru participarea la reprimarea revoluţiei. La 21 decembrie 2003, soţia sa, în vârstă de 68 de ani, se sinucisese, aruncându-se de la etajul 2 al imobilului în care locuia. Comentariile, de tot felul, au fost încinse la vremea respectivă, mai ales că rămăsese o scrisoare deschisă a defunctei. Generalul Victor Atanasie Stănculescu poate fi considerat, neîndoielnic, unul dintre cei mai importanţi actori ai momentului Decembrie ’89, poate “cheia” evenimentelor, despre care a spus cam tot ce avea de spus, în interviuri, deşi mereu i-a fost teamă, sau a lăsat impresia asta, de a nu-l lua gura pe dinainte. Un interviu-maraton la 29 octombrie 2004, cu Dinu Săraru, pentru cartea “Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips” şi altul cu istoricul Alex Mihai Stoenescu pentru cartea “În sfârşit adevărul“, ambele apărute la Editura Rao, “lămuresc” până la detaliu circumstanţele complotului preparat de serviciile secrete ruseşti, în colaborare cu serviciile secrete occidentale, procesul Ceauşeştilor de la Târgovişte, lupta grupurilor din interior, aspirante la putere ş.a.m.d. Jurnalistul Radu Tudor, într-o postare pe blogul personal, afirmă că ar mai exista 9 casete a câte 90 de minute fiecare, în care fostul general lasă “moştenire” afirmaţii deosebite, dorite a fi făcute publice, după trecerea sa în nefiinţă. Repetăm, generalul Victor Atanasie Stănculescu a dat interviuri cu nemiluita. Prea puţine sunt întrebările la care a evitat premeditat orice răspuns. Dacă a jucat, cum se spune, la mai multe capete, nu este exclus. A gestionat, aşa cum s-a priceput, “perioada libertăţii anarhice”,şi s-a declarat bun prieten cu ataşaţii militari şi ambasadorii SUA şi Franţei de la Bucureşti. Între afirmaţiile sale cu potenţial de risc, s-a aflat şi aceea că sarcina GRU şi KGB, prin nucleele lor reactivate din ţară, era distrugerea Securităţii, pentru faptul că aceasta anesteziase toate reţelele lor, intrate în conservare. Rolul armatei în îndepărtarea lui Nicolae Ceauşescu, ordinul de preluare a controlului asupra comitetelor judeţene de partid din ţară s-ar circumscrie unei lovituri militare clasice, dar aici Victor Atanasie Stănculescu s-a văzut mereu contrazis de Ion Iliescu, cel pe care nu a ezitat în a-l legitima ca viitor conducător. L-a considerat mereu după aceea un duplicitar, dar fără să ofere o argumentaţie solidă. În fine, dintre lucrurile picante relatate de Victor Atanasie Stănculescu se află şi acela că la plecarea din Târgovişte, după ce Nicolae şi Elena Ceauşescu fuseseră executaţi, generalul-locotenent Nicolae Militaru a vrut să şteargă urmele şi a dat ordin să fie doborât elicopterul, deşi cunoştea parola. Nicăieri în lagărul comunist preluarea puterii nu se făcuse cu vărsare de sânge şi liderii plecaseră din jilţurile puterii fără masacre, execuţii şi episoade de gherilă urbană. Din relatările sale se detaşează o relaţie rece cu ex-Regele Mihai, din motive insuficient clarificate. O întâmplare de care vârstnicii din Craiova, şi nu numai ei, au cunoştinţă: la un moment dat, comandatul Armatei a III-a, generalul Gheorghe Roşu, a raportat că un subordonat al său, cu gradul de colonel, l-a informat că a fost doborât un elicopter cu o rachetă, deşi s-a vorbit, la vremea respectivă, de mult mai multe elicoptere. “În ce trageţi, mă, ca nebunii cu rachete? Păi ştiţi, am doborât un elicopter libian. Dă-i ordin colonelului ăluia să aducă de la elicopterul doborât o bucată din profundor cu însemnele Libiei pe el şi să vină cu el la Bucureşti în noaptea asta”. Ulterior s-a aflat că elicopterul nu a mai fost găsit. Se spune că într-o împrejurare Victor Atanasie Stănculescu s-a întâlnit cu Ion Iliescu şi i-a spus tot ce avea pe suflet, fiindcă tot ce i se întâmpla venea de la el. “A avut o singură reacţie: un zâmbet pe 16 milimetri şi… nimic”.  Nici cu Petre Roman lucrurile nu au stat altfel, mai ales după un interviu al acestuia în “Paris Match”, nu mai puţin de 9 observaţii fiind făcute de generalul Victor Atanasie Stănculescu. Dacă duce cu el şi enigme ale revoluţiei din Decembrie ’89, este de-a dreptul posibil, dar o minimă curiozitate, fiindcă am trăit evenimentele la care ne raportăm, ne face să aşteptăm conţinutul casetelor la care s-a făcut trimitere. Cam atât, fiindcă Victor Atanasie Stănculescu şi-a jucat rolul, cu destulă inabilitate. Nu poţi prosti pe toată lumea, tot timpul.