Duminică se votează în Franţa, programat fiind primul tur al alegerilor prezidenţiale. Din atâtea şi atâtea motive, pe care nu le mai enumerăm, nu doar Bruxelles-ul, dar toate ţările Uniunii Europene, urmăresc cu maximă atenţie, după momentul Brexit, cine va veni la Elysee, ca preşedinte, actualul – Francois Hollande – nemaicandidând pentru reînnoirea mandatului. În competiţie se află 11 candidaţi, dar după ultimul sondaj Harris interactive, publicat ieri, Emmanuel Macron (25%), oferta mişcării „en marche”, rămâne în fruntea intenţiilor de vot la primul tur, devansând atât pe Marine Le Pen (22%) – Frontul Naţional –, cât şi pe Francois Fillon (19%) – Partidul Republican – şi Jean Luc Melenchon (19%) – „Franţa tăcută”. În poziţia a cincea, Benoit Hamon – Partidul Socialist (7,5%), adică învingătorul lui Manuel Valls la alegerile primare, mai mult în afara competiţiei. Un alt sondaj, publicat tot ieri, realizat de OpinionWay-Orpi, pentru Les Echos şi Radio Classique, oferă rezultate apropiate: Emmanuel Macron – 23%; Marine Le Pen – 22%; Francois Fillon – 20%; Jean Luc Melenchon 19% şi Benoit Hamon – 8%. Potrivit proiecţiilor sociologice, în turul secund Marine Le Pen ar fi învinsă de oricare dintre ceilalţi candidaţi, în eventualitatea calificării. Mai exact, dacă ceva este cert, atunci se poate vorbi de garanţia unui baraj la… Frontul Naţional, un partid de extremă-dreapta. Sunt dezbateri de tot felul, şi Anne Hidalgo, primarul Parisului, nu ezită să afirme că: „Macron nu este de stânga”. În schimb, are binecuvântarea social-democratului german, vicecancelarul Sigmar Gabriel, ceea ce deranjează socialiştii francezi. Aceeaşi atitudine o are şi Javier Solana, fostul şef al diplomaţiei europene, între 1999 şi 2009. Campania electorală s-a cam terminat, şi mult mai lucid în comentarii decât în acţiune, Francois Hollande decretează: „A fost una urâtă”. Electoratul francez este mai divizat ca niciodată şi asta din cauza calităţii candidaţilor, exploziei de repere, decepţiei şi, bineînţeles, afacerilor…. Francois Fillons s-a pronunţat consecvent contra stângii, Melenchon s-a declarat contra bogaţilor, Le Pen a vituperat împotriva imigranţilor şi aşa mai departe. Noutatea de ultim moment este aceea că Nicolas Sarkozy şi-a afirmat susţinerea pentru Francois Fillon, candidatul dreptei. Ceea ce contează. Într-o scrisoare deschisă transmisă cotidianului „Le Figaro”, fostul mare actor Alain Delon, la rândul său, şi-a exprimat susţinerea pentru Francois Fillon la prezidenţiale, admirându-i curajul. Nu acelaşi lucru l-a făcut şi actriţa americană Pamela Anderson, care îl încurajează pe Jean Luc Melenchon. Cu excepţia lui Francois Fillon, restul candidaţilor enumeraţi sunt antisistem, etichetând actualul sistem politic ca unul epuizat. Temele de dezbatere, electorală, au fost dintre cele mai diferite, cuprinzând atitudinea faţă de UE, necesitatea unui tratat de democraţie, dreptul de a revoca un ales prin referendum şi, bineînţeles, întreaga problematică economică. O nelinişte planează: şi sunt ranforsate măsurile de securitate, după ce marţi la Marsilia a fost dejucat un atentat iminent, arestaţi doi radicali, potrivit declaraţiei ministrului de interne Matthias Fekl.
