De ce se succed tragediile în largul Mediteranei?

0
108

Dramele umanitare din săptămâna trecută, derulate în largul Mării Mediterane se cunosc de-acum, ultima dintre ele, din noaptea de 19 aprilie a.c, provocând moartea a peste 800 de persoanes îmbarcate pe plajele Libiei cu direcţia Italia. Hecatomba, fiindcă aşa a fost numită, s-a produs la 120 de mile maritime de Insula Lampedusa. Ieri, o ambarcaţiuni care transporta 300 de imigranţi şi era în curs de scufundare în Marea Mediterană, a solicitat ajutor de urgenţă. Un purtător de cuvânt al Organizaţiei Internaţionale pentru Imigraţie a declarat că peste 20 de oameni au murit. Uniunea Europeană, deşi alertată, rămâne deocamdată neputincioasă fiindcă, de fapt, cheia reuşitei unei acţiuni internaţionale în materie de imigrare este în amonte, la îmbarcare. În absenţa unor acorduri cu respectivele ţări, Frontex, structura europeană comună cu sediul la Varşovia, poate doar să coordoneze mijloacele de supraveghere de pe coastele europene cu echipamentele sale militare şi civile de care dispune pentru interceptarea în larg a vaselor încărcate cu imigranţi. Util şi indispensabil, Frontex nu poate intercepta la îmbarcarea imigranţii care debarcă pe coastele italiene şi nici lupta, decât limitat împotriva fenomenului. Odată sosiţi pe teritoriul italian, returnarea în ţara de origine este o operaţiune complexă din cauza dificultăţii identificării ţărilor din care provin. Nu această neputinţă încurajează traficul. Soluţii miracol nu se întrevăd. Un acord între Spania şi Senegal a permis în 2006 diminuarea sensibilă a miilor de imigranţi africani care se stabileau în Insulele Canare. Orice ameliorare a situaţiei trece prin stabilizarea politică din Libia, fără de care toate eforturile sunt în van. Cooperarea cu statele africane este, aşadar, punctul de plecare în orice demers. Rămâne de soluţionat traficul de persoane, acesta putând fi asemănat traficului de droguri şi terorismului. Activitatea este evaluată la 40 miliarde dolari în fiecare an. Ce se poate face? Cam nimic altceva. Suprimarea liberei circulaţii în Europa (Schengen) nu reglează mai nimic. Lăsarea Italiei să se descurce singură irită Roma şi deja premierul Matteo Renzi, după consultarea prealabilă a cancelarului Angela Merkel şi a lui Francois Hollande, a solicitat sprijin preşedintelui rus Vladimir Putin în chestiunea libiană (fostă colonie italiană) dorind trimiterea de forţe sub mandat ONU în statul nord-african aflat în haos de peste trei ani, după îndepărtarea de la putere a lui Muammar Gaddafi. Marea Britanie doreşte blocarea totală a liberei circulaţii, aceasta fiind şi o temă de campanie electorală. 90 de mii de kilometri de frontieră comună nu pot fi supravegheaţi eficient nici cu sute de mii de funcţionari europeni. Asta este o realitate. Dar tot o realitate este şi faptul că în ambarcaţiune care a naufragiat sâmnbătă în largul Insulei Lampedusa se aflau 950 de persoane, nu 700 cum s-a crezut iniţial. Ieri după-amiază, miniştrii de Interne din UE s-au întâlnit de urgenţă în Luxemburg, după ce Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al UE, Federica Mogherini, a cerut măsuri imediate.