Mii de credincioşi s-au adunat, ieri, în curtea primitoare a Mănăstirii Maglavit pentru a sărbători hramul “Izvorul Tămăduirii”. Ca în fiecare an, în această zi specială, au venit enoriaşi şi din satele vecine ca să se roage pentru sănătate şi pentru vremuri mai liniştite. Profitând de ocazie, primarul Ion Dinu i-a adunat în jurul său pe fiii satului pentru a-i prezenta, cu vizibilă mândrie, oaspeţilor importanţi sosiţi la Maglavit: Ion Prioteasa – preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan – vicepreşedintele CJ Dolj, Florin Stancu – directorul executiv al DGASPC Dolj şi, nu în ultimul rând, parlamentarilor de Dolj.
În ciuda stropilor de ploaie care se prefirau, ieri, printre copacii cu tulpini zvelte din curtea Mănăstirii Maglavit, foarte multe persoane au venit să întâmpine sărbătoarea de Izvorul Tămăduirii. Şi de această dată, din grija maicilor care se ocupă de trei ani de această mănăstire, totul a fost bine pus la punct. Pe o scenă de scânduri, împodobită cu icoane şi multe flori, un sobor de preoţi, avându-l în mijlocul lor pe ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a oficiat slujba Sfintei Liturghii. Psalţii Grupului “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova au făcut ca sărbătoarea să fie cu adevărat una specială, împodobind cântările cu glasurile lor. În timpul ceremonialului, diaconul Ştefan Baciu a fost hirotonit preot pentru Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din localitatea Greceşti.
«Izvorul Tămăduirii are o conotaţie deosebită aici, la Mănăstirea Maglavit, pe de o parte pentru că primul hram al bisericii a fost „Izvorul Tămăduirii”, şi apoi, din vremea străveche, aici a fost un izvor făcător de minuni, la care s-au vindecat foarte mulţi oameni. A rămas în tradiţia noastră ca, în această sfântă zi de vineri, credincioşii din toată zona Olteniei să vină la mănăstire pentru a se ruga şi a căuta tămăduire bolilor şi suferinţelor», a precizat ÎPS Irineu. În interiorul bisericii se lucra de zori la renovarea lăcaşului de cult, iar zarva pe care o făceau credincioşii – care răspândea odihnă şi pace – se mutase afară, în curtea mănăstirii.
Rugăciuni pentru tămăduirea celor dragi
Protejaţi de umbrele, credincioşii au ascultat în ploaie slujba şi cuvintele de învăţătură. Fiind o zi de hram, mulţi au venit cu coşurile încărcate cu bucate, între care nu puteau lipsi ouăle roşii, pe care le-au oferit apoi de pomană. “Nu se putea să nu vin în această sărbătoare. M-am pregătit, am plătit maşină să mă aducă până aici, că sunt din Galicea. Nu aş fi răbdat să stau acasă în ziua asta”, spunea o bătrânică. Printre colivele în care ardeau lumânările, puteai să zăreşti grămăjoarele de haine curate, pe care oamenii le aduseseră special ca să fie sfinţite de busuiocul preoţilor. “Avem şi noi bolnavi şi căutăm leac pentru ei. Nu se pot deplasa şi am venit cu hăinuţele lor. Am vorbit cu preoţii şi ne-au spus că are mare putere de tămăduire, cu condiţia să ne rugăm şi noi pentru sufletele lor. Şi chiar dacă este ploaie, nu plecăm până ce nu se termină slujba”, a spus o femeie între două vârste, care a mărturisit apoi că a venit să se roage pentru copilul ei care are o boală incurabilă.
Grătarele fumegau în pădure
Nici în această zi, iubitorii de grătare nu s-au lăsat intimidaţi de ploaie şi s-au îmbulzit în frumoasa pădure care înconjoară Mănăstirea Maglavit. Nu s-a terminat bine slujba din curtea mănăstirii, că fumul gros şi mirosul de mititei perpeliţi pe jăratec a şi umplut exteriorul lăcaşului de cult, semn că aici se adunase grosul participanţilor: enoriaşii cheflii. Gălăgioşi, unii dintre localnici îşi întinseseră mesele de plastic, cu scaune şi feţe de masă aduse de acasă, şi degustau deja primul rând de friptură.
Biserica mănăstirii nu e finalizată nici azi
Piatra de temelie pentru Mănăstirea Maglavit a fost aşezată la data de 14 septembrie 1935 de episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului. Lucrările au fost întârziate până în 1938, din cauza instabilităţii solului. Cel de-Al Doilea Război Mondial a pus o altă piedică în construirea mănăstirii. În timpul regimului comunist, lucrările au fost cu totul stopate, construcţia rămânând la nivelul solului. Mitropolitul Olteniei de la acea vreme, Nestor Vornicescu, a reluat lucrările în anul 1995 şi biserica a fost, în cele din urmă, terminată. În acest moment, se reface pictura din interiorul locaşului de închinare, slujbele fiind oficiate în paraclisul de la subsol. Cu câţiva ani în urmă, din binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Irineu, au fost deshumate din cimitirul parohial osemintele lui Petrache Lupu şi aşezate de-a dreapta bisericii. În amintirea vindecărilor săvârşite aici, s-a hotărât ca viitoarea biserică să poarte şi hramul “Izvorul Tămăduirii”.
Ion Dinu, primarul Maglavitului: «În fiecare an, în vinerea după Paşti, se sărbătoreşte, în Maglavit, Izvorul Tămăduirii. Oamenii vin cu mare plăcere, participă la slujba religioasă, care de fiecare dată e ţinută de Mitropolitul Olteniei, sfinţind, prin acest gest, locul sfânt unde Dumnnezeu a coborât pe pământ. Oamenii sunt foarte credincioşi în Maglavit. Ne bucurăm foarte mult că aceste locuri au început să fie vizitate şi de alţi români, din judeţele limitrofe şi nu numai. Am dori să-i dam şi un caracter turistic zonei – mă refer la turismul ecumenic – şi aşteptăm cât mai mulţi credincioşi să vină în această zonă. E foarte multă lume, astăzi (n.r. – ieri), şi cred că foarte mulţi vin pentru credinţă, pentru că de-a lungul vremii s-a arătat că în credinţă îşi găsesc oamenii soluţiile la problemele lor. În credinţă oamenii au cea mai mare încredere. Iar la ora actuală necazurile oamenilor sunt multe şi foarte mari. Prin acest manifestări religioase lucrurile vor decurge normal şi vom ajunge să trăim o viaţă normală şi sănătoasă cu toţii».
Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj: «Vin cu bucurie aici, cred că în ultimii ani nu am lipsit vreodată, pentru că este un eveniment special care se petrece în viaţa comunităţii. Părerea mea este că ani de zile acest loc nu a fost pus în valoare. De-abia de acum a început să prindă viaţă şi să capete o anumită coloratură, aşa cum o au marile evenimente care s-au petrecut în viaţa creştinătăţii: Lourdes, în Franţa sau Fatima în Portugalia. Acest loc este încărcat de energie şi de har dumnezeiesc, în care fiecare dintre noi ar trebui să ajungem şi să atingem o frescă a acestei mănăstiri. Anul acesta, deşi a fost o vreme mai mohorâtă, totuşi câteva mii de oameni – peste aşteptările noastre – au fost prezenţi aici. Şi faptul că ÎPS Irineu a fost prezent şi a oficiat această slujbă spune foarte mult în legătură cu locul acestei comunităţi în viaţa spirituală a Mitropoliei Oltenia. Cunosc planurile de dezvoltare ale acestei mănăstiri şi ale acestei zone. De foarte multe ori Înalt Preasfântul ne-a vorbit despre intenţia de a realiza în acest loc un ambient special pentru cei care vor să se reculeagă sau pentru cei care vor să simtă ceea ce bătrânul Petrache Lupu a simţit cu câţiva zeci de ani în urmă. În acest loc ar trebui să se construiască mai multe edificii, unele care privesc viaţa bisericească, altele – partea de recreere».
LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN
