Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei a suscitat la vremea elaborării ei multe controverse. Nimeni n-a prevăzut, la data respectivă, câte „victime” vor produce prevederile privind unele incompatibilităţi aiuritoare privind aleşii locali. Constatarea şi sancţionarea stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcţiile de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, consilier local şi consilier judeţean, după caz, este prevăzută în legea 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi ea se face în condiţiile legii nr. 176/2010, cu toate completările ulterioare şi ale actualului Cod Administrativ. S-a discutat, este adevărat, faptul că legea 161/2003 va întreţine mediocritatea în rândul aleşilor locali, că răul produs este mai mare decât binele, dar s-au trecut cu vederea astfel de opinii. Raţiunea legii era şi a rămas stoparea hemoragiei banului public. Intervenind după validarea mandatului, starea de incompatibilitate a produs, cum spuneam, victime cu nemiluita, din rândul tuturor partidelor. Nu ale unuia sau altuia. După sesiunea de alegeri parţiale, de anul trecut, la Filiaşi, Ostroveni, Catane, Terpeziţa, Sadova, se prefigurează o altă sesiune de alegeri, după ce comunele Şimnucu de Sus, Greceşti, Măceşu de Sus au rămas fără primari, care şi-au pierdut mandatul, irevocabil, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma admiterii recursurilor promovate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Laitmotivul: prezenţa cu ani în urmă, ca aleşi locali, în consiliile de administraţie ale şcolilor gimnaziale din localitate. Chiar dacă între timp, s-a reuşit în Parlament, nu uşor, corectarea articolului care interzicea prezenţa, subliniem neremunerată, a aleşilor locali în aceste consilii de administraţie, modificarea respectivă nu opera şi retroactiv încât soluţia instanţei supreme nu putea fi alta decât cea prevăzută expres de lege. Alegerile parţiale din vara trecută s-au ţinut, la nivelul ţării, în vreo 31 de localităţi. Dacă le-am numărat corect. Şi ele au avut costurile de rigoare. În orice caz sume mari de la bugetul de stat. Şi cele care urmează vor costa, nemaipunând la socoteală că între timp „provizoratele” instituite, la fiecare primărie vor periclita activitatea acestora. Nimeni nu se hazardează să calculeze efectele nefaste ale unor prevederi de lege, exagerate, deloc cumpănite, care au produs pagube consistente bugetului de stat şi în acelaşi timp au pus pe drumuri atâţia şi atâţia aleşi locali. În astfel de vremuri, cum sunt cele pe care le traversăm, dacă vrem să rămânem cu picioarele pe pământ putem reflecta la costul unor aberaţii. Fiindcă un ales local, fie el primar, viceprimar sau consilier, veghează la cheltuirea banului public, într-un consiliu de administraţie al unei şcoli gimnaziale, şi nu are cum avea vreun avantaj material. Dar astfel de argumente nu mai au nici un fel de efect.
