Recent, într-o clasificare făcută de ANSVSA, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj se situează pe un onorabil loc trei, la ultima evaluare internă a instituţiei centrale. Managementul eficient şi rigurozitatea cu care se aplică măsurile de sănătate publică au fost cele care au cântărit foarte mult în procedura de evaluare. Fin cunoscător al acţiunilor din aria sa de competenţă, dr. Andrei Butaru, director executiv al DSVSA Dolj, se dovedeşte a fi omul potrivit la locul potrivit. Spunem asta pentru că, deşi bugetul de stat pe acest an a întârzit nepermis de mult, echipa de la DSVSA Dolj a reuşit ceea ce alţii doar visează încă: vaccinarea antirabică la peste 104.000 de câini domestici şi vaccinarea contra antraxului la mai mult de 8.700 cabaline, ca să aducem în discuţie doar două din activităţile curente ale direcţiei.
Despre Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) se ştie că funcţionează ca autoritate de reglementare şi control în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Mai mult, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, este condusă de către un Preşedinte cu rang de Secretar de Stat şi de către doi Vicepreşedinţi cu rang de Subsecretar de Stat. Misiunea Autorităţii se realizează prin protejarea sănătăţii de-a lungul întregului lanţ alimentar – adică în fiecare etapă a procesului de producţie, de la fermă la consumator – prevenind contaminarea alimentelor şi promovând igiena alimentară şi informarea transparentă a consumatorilor cu privire la alimente şi sănătatea şi bunăstarea animalelor.
Profesionalismul unei echipe, probat prin fapte
La nivelul Doljului, toate aceste atribuţii specifice ANSVSA sunt puse în practică de o echipă bine formată în decursul a aproape două decenii de activitate. Vorbim de colectivul de specialişti de la DSVSA Dolj, la conducerea căreia se află dr. Andrei Butaru, în calitate de director executiv şi dr. Costică Retea, director executiv adjunct.
Cel dintâi a înţelesc şi a insuflat tuturor din echipă că, doar printr-un management atent şi riguros în decizii poate ţine departe instituţia pe care o conduce de eventuale sincope inevitabile. Pentru că, de ce să nu o recunoaştem, totul pleacă de la insuficienţa sau tardivitatea alocării fondurilor bugetare. Şi, ca un făcut, în acest an, întârzierea nepermis de mare a perioadei de aprobare a bugetului de stat ar fi putut pune în pericol măsurile sanitar-veterinare la care DSVSA Dolj era obligată în primele luni ale anului în curs. Nu a fost să fie aşa, pentru că dr. Andrei Butaru a avut intuiţia de a-şi asigura necesarul optim de fonduri pentru a încheia acum, când alte direcţii din ţară lucrează abia la componenta birocratică, campanii obligatorii de vaccinare din această perioadă.
În cadrul Colegiului Medicilor Veterinari din România, dr. Andrei Butaru ocupă în prezent funcţia de preşedinte al Comisiei Superioare pentru Deontologie şi Litigii. Colegiul Medicilor Veterinari este format din 8.820 medici veterinari care îşi desfăşoară activitatea în cele mai diverse spectre profesionale.
Peste 104.000 de câini au fost vaccinaţi, în Dolj
Microciparea şi înregistrarea patrupedelor în Registrul de Evidenţă a Câinilor cu Stăpân este una dintre campaniile care trebuiau să se finalizeze la începutul lunii martie a.c. Este o campanie contracost şi se realizează de către medicii veterinari de liberă practică. Tarifele diferă în funcţie de fiecare cabinet în parte, fiind cuprinse între 40 şi 50 de lei. În schimb, campania de vaccinare antirabică este gratuită, costurile fiind suportate de la bugetul de stat.
„La nivelul judeţului Dolj, până în prezent, am reuşit să asigurăm vaccinarea a 104.320 de câini cu stăpân. Este un număr foarte important, mai ales că, toate aceste patrupede sunt şi incluse în Registrul de Evidenţă a Câinilor fără Stăpân – RECS. Acesta este o colecţie de informaţii aflată în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari, ce cuprinde datele de identificare ale animalului, evenimentelor, informaţiilor veterinare şi datele de identificare ale proprietarului, nominale, păstrate în formă electronică şi arhivate într-o bază de date. Mai trebuie precizat că, aceste patrupede se identifică exclusiv prin implantarea unui microcip în termen de maximum 90 de zile de la fătare, dar în orice caz înainte de vânzarea, donarea cu titlu gratuit sau scoaterea în spaţii publice a acestora, de către medici veterinari din unităţile medicale veterinare de asistenţă înregistrate în Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică, deţinut de către CMV, precum şi din universităţile care deţin clinici veterinare universitare, înregistraţi ca identificatori şi operatori ai RECS”, ne-a precizat dr. Andrei Butaru, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.
Profilaxie împotriva antraxului, la aproape 9.000 de cabaline
După cum arătam mai sus, alocările bugetare din 2017 pentru a finanţa campania de vaccinare contra antraxului la cabaline – o altă acţiune obligatorie în sezonul de primăvară – este, încă, la stadiul de documentaţie în vederea licitării pentru achiziţia vaccinului. Or, DSVSA Dolj avea, până ieri, peste 8.700 de cabaline vaccinate contra antraxului. „Totodată, am efectuat prelevări de probe de sânge de la cabaline pentru a exercita o supraveghere riguroasă a anemiei infecţioase, care este o boală virală a cabalinelor”, ne-a menţionat dr. Andrei Butaru. Anemia infecţioasă ecvină (AIE), este o boală infectocontagioasă, endemică, specifică solipedelor, produsă de un lentivirus ce poate fi considerată cea mai importantă şi dificil de combătut boală infectocontagioasă a calului, deoarece se înregistrează procente mari de morbiditate şi mortalitate
Antraxul, cunoscut în popor sub denumirea de dalac, buba neagră sau cărbune, este comun mai multor specii de mamifere domestice şi sălbatice. Boala se caracterizează printr-o mortalitate mare la animale, având atât implicaţii economice (confiscarea totală a animalelor sacrificate), dar şi epidemiologice, fiind transmisibilă la om. Antraxul este o boală telurică, adică sporii bacteriei care produce boala îşi au habitatul în sol, unde rezistă zeci de ani şi constituie sursa cea mai frecventă de infecţie pentru ierbivore. De aceea, pentru ca animalele să fie în siguranţă, înainte de a ieşi la păşune trebuie să fie vaccinate contra antraxului, a mai evidenţiat conducerea DSVSA Dolj.
