Medicii dentişti se declară îngrijoraţi de numărul tot mai mic al craiovenilor care trec pragul cabinetelor stomatologice pentru un control de rutină. Din cauza lipsei banilor, cei mai mulţi ajung la doctor doar atunci când durerile de dinţi devin insuportabile. În unele situaţii este însă prea târziu şi pacienţii se aleg cu o dantură tot mai şubrezită. Din păcate aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul copiilor, specialiştii avertizând în legătură cu vârsta tot mai fragedă la care descoperă afecţiuni dentare grave.
De câţiva ani serviciile medicale stomatologice nu mai sunt gratuite nici măcar pentru asiguraţi. În plus, medicii dentişti din şcoli au devenit chiar o raritate, în condiţiile în care aceştia ar trebui să aibă poate cel mai important rol în educaţia copiilor la capitolul sănătate a dinţilor.
În cadrul unui proiect de cercetare prezentat ieri la sediul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale, specialişti din cadrul UMF Craiova au arătat că mai mult de jumătate din elevii controlaţi (peste 500) aveau probleme din cauza cariilor sau a anomaliilor
dento-maxilare. „Din cauza crizei se poate constata o scădere semnificativă a consultaţiilor în cabinete. Au fost desfiinţate şi cabinete şcolare stomatologice. Şi dacă şi-ar dori cineva să desfăşoare un program de prevenţie în şcoli ar fi destul de dificil să facă acest lucru”, a precizat conf. dr. Mihaela Popescu, din cadrul Facultăţii de Medicină Dentară a UMF Craiova.
La fel de adevărat este însă că medicii nu pot raporta aceste anomalii dento-maxilare nici la Casa de Asigurări de Sănătate, nici la Ministerul Sănătăţii.
Periuţa de dinţă schimbată la un an şi jumătate
Pe de altă parte este însă adevărat că puţini dintre doljeni respectă măcar regulile minime de igienă. Spre exemplu, în mod normal, aşa cum recomandă medicii, schimbarea periuţei de dinţi ar trebui să aibă loc o dată la 3 luni. Potrivit studiilor însă, în România, aceeaşi periuţă de dinţi se foloseşte timp de un an şi jumătate. În plus, deşi majoritatea românilor susţin că respectă regulile elementare de igienă dentară, declarând că îşi periază dinţii de două ori pe zi, studiile de piaţă arată că românii consumă de fapt puţin peste un tub de pastă de dinţi pe an (media naţională) şi aproape două tuburi pe an la nivel urban, în timp ce la nivel rural s-a calculat că se consumă în medie un tub de pastă de dinţi la aproape 6 ani.
Dintr-un studiu cu privire la starea de sănătate orală în România, a reieşit că aproape 80% dintre respondenţi au probleme dentare şi apariţia cariilor este cea mai frecventă afecţiune. Studiul relevă faptul că 4 din 10 persoane prezintă probleme cauzate de placa dentară bacteriană, iar 3 din 10 au respiraţia urât mirositoare şi dinţi sensibili. Cele mai frecvente simptome pentru dinţi sensibili sunt durerile apărute în momentul în care mănâncă produse reci sau calde (91%), urmate de durerea produsă de consumul produselor dulci/acre (50%) sau atunci când intră în contact cu aerul rece (47%). Cei cu probleme ale gingiilor au prezentat în cea mai mare parte sângerarea gingiilor după periaj, iritarea gingiei şi inflamaţii ale acesteia.
72% dintre pacienţii cabinetelor stomatologice au carii
Cert este că numai 3,5% din populaţia României prezintă toate cele şapte aspecte ale sănătăţii dinţilor: respiraţie proaspătă, gingii sănătoase, fără tartru, fără carii, fără placă bacteriană, fără carii de colet şi fără pete. De asemenea, statisticile medicale arată că 72,1% dintre români au carii dentare, 40,6% tartru, 52% placă dentară, 44,9% nu au o respiraţie proaspătă, 26,1% au pete pe dinţi, 20,9% prezintă carii de colet şi 39,7% nu au gingiile sănătoase.
În ceea ce priveşte diferenţele de comportament între restul europenilor şi români la capitolul vizită la medicul dentist, cifrele vorbesc de la sine. Cei mai mulţi dintre occidentali merg la stomatolog pentru control de rutină sau tratament de curăţare. În România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%).
