Simbolistica vizitei preşedintelui Joe Biden la Kiev!

Vizita preşedintelui american Joe Biden la Kiev, de numai 5 ore, ieri, cu numai câteva zile înaintea primei aniversări a invaziei ruse, are o simbolistică aparte şi ea rezultă din însăşi declaraţia liderului de la Casa Albă: „Sunt la Kiev pentru o întâlnire cu preşedintele Zelenski şi reafirmarea ataşamentului nostru de neclintit la democraţie, suveranitate, integritate teritorială a Ucrainei”. Joe Biden a mai anunţat, în alocuţiunea sa, sancţiuni suplimentare contra unor persoane şi anteprize ruse şi totodată livrarea de echipamente strategice, adică muniţie de artilerie, sisteme anti-tanc, radare de supraveghere aeriană pentru protejarea populaţiei de bombardamente, în valoare de o jumătate de miliard de dolari. Andriy Yermak, şeful Biroului preşedintelui ucrainian, a calificat vizita ca fiind istorică şi strategică. El a mulţumit consilierului pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, pentru planificarea acesteia. Neîndoielnic vizita este un semnal de susţinere extrem de important pentru toţi ucrainienii. Războiul, aşadar, va continua, el marcând într-un fel sfârşitul unei ere şi începutul alteia. Fiindcă 24 februarie 2022, prima zi a agresiunii ruse contra Ucrainei, a fost unul din momentele pivot în geo-politica de o magnitudine similară celei a căderii zidului Berlinului. Care, de asemenea, a marcat debutul unei noi ere. Sintagma „integritate teritorială”, reiterată în alocuţiunea preşedintelui Joe Biden, face aparent imposibilă orice idee de aşezare la masa discuţiilor. Ruşii n-au de gând să se retragă din teritoriul ocupat (Donbas şi de Crimeea nu mai vorbim), iar Kievul nu concepe altă premiză de debut a discuţiilor. Primul rezultat al războiului este invers celui vizat de Vladimir Putin, anterior lansării „operaţiunii militare speciale”, convins că ucrainienii şi ruşii nu formează decât un singur popor al cărui destin este unificarea sub tutela Moscovei. Inclusiv ex-eminenţa cenuşie a Kremlinului, Vladislav Surkov, fost consilier pe probleme interne al lui Vladimir Putin, de fapt numărul doi în administraţia Kremlinului, în romanul de succes al lui Giuliano da Empoli, scriitor de origine italiană şi elveţiană („Mage du Kremlin” – Ed. Galimard, 2023), unde poartă numele de Vadim Baranov, împărtăşeşte această idee, pe care o şi dezvoltă, la o manieră credibilă. Pe teatrul de operaţiuni, potrivit ministerului britanic al Apărării, pe Twitter, scenariul cel mai posibil ar putea fi anunţarea cuceririi Bakhmutului, unde combatanţii grupului paramilitar Wagner sunt implicaţi deplin, şi în real avans. Volodimir Zelenski rămâne încrezător, la nivel declarativ, că Rusia n-are nici o şansă de a câştiga războiul, pe care l-a lansat, deşi pierderile militare sunt severe, după 12 luni de lupte intense. Noile livrări de arme promise de Joe Biden constituie „un semnal fără echivoc că tentativele ruse de a câştiga n-au şanse”. În acelaşi timp ruşii au propriile probleme, începând cu penuria de militari şi vulnerabilitatea depozitelor de arme la loviturile cu rachete. Joe Biden se va deplasa în cursul zilei de astăzi la Varşovia, unde va fi primit de omologul său Andrzej Duda şi va avea un discurs în care va celebra capacitatea Ucrainei de a rezista forţelor militare ale preşedintelui Vladimir Putin, şi cum Statele Unite au raliat lumea întreagă pentru susţinerea poporului ucrainian în apărarea libertăţii şi democraţiei sale şi cum vor continua să suţină poporul ucrainian atât timp cât va fi nevoie. Cum indică şi comunicatul oficial al Casei Albe, Joe Biden va evoca cooperarea bilaterală între Statele Unite şi Polonia. Prea multe detalii n-au răzbătut în spaţiul media, dar este clar că se lucrează intens şi pe canalele diplomatice. Ceea ce ştim este că încă de anul trecut NATO a adoptat un nou concept strategic, prin care toţi aliaţii au convenit că „Federaţia rusă este ameninţarea cea mai puternică şi directă pentru securitatea aliaţilor şi pentru pace şi stabilitate în zona euro-atlantică”. Demn de reţinut este şi vizita fostului ministru de Externe al Chinei, Wang Yi, acum cu o funcţie executivă pe politică externă, în cadrul conducerii Partidului Comunist Chinez, după întâlnirea acestuia cu Antony Blinken la Conferinţa pentru securitate de la Munchen, la Moscova, cu un „plan de pace” scrie Kommersant, potrivit Le Monde. Activarea diplomaţiei chineze vizează de fapt accelerarea rezolvării crizei, care rămâne o problemă şi pentru Beijing în relaţiile sale cu Occidentul.