Articolul unic al deciziei Biroului Politic Naţional al PNL, din 3 februarie a.c., sună clar şi se vrea convingător: „PNL nu ia nici un primar PSD pentru a candida din partea PNL la alegerile locale”. Decizia este semnată de Ludovic Orban, preşedintele PNL şi Robert Sighiartău, secretarul general al PNL. Fără a fi nici salutară, dar nici de criticat, confecţionată „pe picior”, decizia este mai degrabă ipocrită, fiindcă despre candidatura lui Mihai Chirică pentru primăria Iaşi, din partea PNL, având în vedere că a fost membru PSD, s-a spus că devenise opozantul lui Liviu Dragnea şi al PSD-ului, prin faptul că protestase împotriva OUG 13. Aceasta a fost justificarea. Cam puerilă. Cu siguranţă „excepţii” se vor mai identifica. Ca principiu politic, ca normă etică, pentru însănătoşirea partidelor noastre, ar trebui cultivată consecvenţa ideologică, dar nu plutim într-un ocean de rigoare morală, de exaltare a onoarei, ca să pretindem aşa ceva. În realitate, cu cât mai spectaculoase sunt declaraţiile de intransigenţă ale unora, cu atât mai acomodante sunt acţiunile lor. Adeziunile sincere se reajustează fără prejudecăţi stânjenitoare. În acest „teritoriu” stăm bine. Dar nici nu este obligatoriu, ca într-o viaţă de om, să treci pe la mai multe partide politice, deşi versatilitatea aceasta vine din perioada interbelică, şi a avut reprezentanţi iluştrii. Infatigabilul Constantin Argetoianu, din părţile locului, a fost „de toate”, şi conservator, şi averescian, şi carlist, agrarian, liberal ş.a.m.d. Ludovic Orban şi Robert Sighiartău nu susţin în articolul unic din decizia BPN al PNL că se opun tumbelor ideologice, că nu cred în virtutea convalescenţei, nu, ei o dau la plesneală, că nu doresc înrolaţi, pentru a candida la un nou mandat, actuali primari PSD. Cu alte cuvinte se opun… extracţiilor. Convalescenţa e viciul naturilor greoaie, incapabile de mobilitate intelectuală, opace la rafinamentele relativismului. E o întreagă poveste cu alegerile locale din acest an. Care de regulă au particularităţile lor, prin autoritatea aproape metafizică a primarilor, acolo unde aceştia şi-au exersat mandatele în folosul comunităţilor. Votul este preponderent uninominal, în cazul lor, indiferent de formaţiunea politică sub ale cărei falduri candidează. Ceea ce sugerează însă decizia BPN a PNL este însă altceva: şi în campania pentru alegerile locale, „calul de bătaie” pentru liberali va fi tot PSD. Adică se va încerca o extensie a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din toamna trecută, soldată cu bune rezultate. Care va fi replica social-democraţilor, după „schimbarea la faţă”, care va surveni în urma Congresului, rămâne de urmărit, deşi anumite semnale sunt de luat în seamă. În prea multe locuri, social-democraţii vor fi greu de învins.
