Se încinge campania electorală în Franţa. Şi ne interesează. Din motive asupra cărora nu mai stăruim acum. Potrivit ultimelor sondaje, publicate ieri, de Echos şi Radio Classique – realizate de OpinionWay Orpi – Marine Le Pen, preşedinta Frontului Naţional, este creditată cu 27% intenţie de vot, urmată de Francois Fillon şi Emmanuel Macron, fiecare cu câte 20% intenţie de vot. Aseară, la sediul Frontului Naţional din Nanterre, în cadrul unor bănuieli privind angajările fictive de asistenţi la Parlamentul European de către Marine Le Pen, a avut loc o percheziţie în baza unui raport al Oficiului de luptă anti-fraudă (OLAF) al UE. Candidatul socialiştilor, Benoit Hamon rămâne undeva la 16%, în timp ce Jean Luc Menchon, reprezentând „Franţa nesupusă”, candidatul stângii radicale are doar 12%, deşi a promis un program de investiţii pe cinci ani de 102 miliarde euro şi 173 miliarde euro cheltuieli publice pentru lupta împotriva sărăciei. În turul doi, proiecţiile atestă că Emmanuel Macron ar învinge-o pe Marine Le Pen (58% la 42% – 60% cu 40% în precedentul sondaj) şi ar trece şi de Francois Fillon (56% la 44% – 57% cu 43% în precedentul sondaj). Cu alte cuvinte, Emmanuel Macron este „pe val”, deşi sâmbătă, la Toulon, înaintea unei reuniuni, în marea sală Zenith, circa 200 de manifestanţi au protestat pentru afirmaţia recentă, conform căreia colonizarea franceză a fost „o crimă contra umanităţii”. S-a întâmplat însă un lucru, care nu poate fi trecut cu vederea: Francois Fillon, potrivit ultimului sondaj Ifop, pentru Journal du Dimanche (JDD) a aflat că… 70% din simpatizanţii republicani doresc să rămână candidat la alegerile prezidenţiale. Adică a câştigat o bătălie. După ce i se ceruse retragerea din competiţie. Sondajul relevă o schimbare sensibilă de opţiuni, în raport cu o măsurătoare sociologică anterioară, realizată în urmă cu două săptămâni. Atunci 65% dintre cei intervievaţi nu mai doreau menţinerea în cursă a câştigătorului alegerilor primare, în câmpul dreptei. Doar 33% dintre repondenţi doreau să rămână, iar 2% nu se pronunţau. Fragilizat de bănuiala angajării fictive, de care ar fi beneficiat persoane apropiate, la cabinetul său senatorial, cu ani în urmă, primit cu reticenţă peste tot, întâmpinat chiar cu ostilitate, cu pancarte belicoase „Fillon demisia”, „Fillon a minţit”, el a rămas mereu consecvent cu sine. „Nu mă las intimidat, nici de atacuri, nici de manifestanţi care nu ne dau voie să vorbim. Apărăm un proiect pentru Franţa. În democraţie sufragiul universal decide şi nu fiecare”. Reafirmând că doar programul său este „capabil să redreseze Franţa” şi să asigure securitatea, a mulţumit mereu susţinătorilor săi. Fillon a câştigat o bătălie, dar campania electorală nu este terminată. Trebuie să îi convingă pe francezi. Între timp însă a apărut un alt atac la adresa sa legat de faptul că ar fi conferenţiat, în 2014 la Varşovia, în 2016 la Madrid, în 2016 la Abu Dabi şi Rabat, fiind de fiecare dată bine remunerat. Misiunea este dificilă, dar, după toate aparenţele, Francois Fillon se anunţă „o piatră tare”. În plus, reprezintă „dreapta”, care nu poate accepta ideea că, după mandatul lui Francois Hollande, nu urmează la guvernare.
