Măsuri de dreapta pentru sănătatea neamului

0
280

Printre numeroasele măsuri luate de actuala guvernare (de Dreapta) a României, mi-a atras atenția una luată recent care dovedește grija aleșilor neamului pentru sănătatea poporului român și mai demonstrează că între campania electorală și realitate este o distanță mare.

Ca cetățean al României care se socotește ca aparținând mediului privat (fiind avocat) am așteptat de la guvernarea de Dreapta măsuri care să confirme programele din campania electorală și mai ales să confirme dorința de apartenență la economia de piață a Uniunii europene (pe care o invocăm când avem chef, interes, etc.).

Evident, m-aș fi așteptat la o reacție a mediului de afaceri din domeniul sanitar, dar și la o reacție a celor care sunt afectați direct de măsura pe care o voi explica mai jos, adică magistrații, lucrătorii din ordine publică, jandarmeria, siguranța națională, etc.

Din păcate, n-am sesizat nici o reacție, semn că, fie nu-i interesează, fie că habar nu au de încălcarea drepturilor lor prin aceste măsuri.

Despre ce este vorba?

Prin H.G. nr. 140 din 2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului – cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, s-au stabilit condițiile în care furnizorii de servicii medicale pot să încheie contracte cu orice casă de asigurări de sănătate.

Actuala H.G. 1007 din 23 noiembrie 2020 modifică H.G. 140 din 2018, în sensul că furnizorii de servicii medicale sunt obligați să aibă contract numai cu o singură casă de asigurări de sănătate.

Apreciez că H.G. nr. 1007 / 2020 încalcă două drepturi constituționale ale fiecărui cetățean asigurat în sistemul public de sănătate.

Potrivit art 34.din Constituția României, dreptul la ocrotirea sănătății este un drept garantat. Cu alte cuvinte, orice cetățean care este asigurat, este liber să-și aleagă furnizorul de servicii medicale.

De asemenea, potrivit art. 53 din Constituția României, exercițiul unor drepturi nu poate fi restrâns decât prin lege, si numai dacă acest lucru se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii publice, etc.

Iată că nu ne aflăm în niciuna dintre aceste situații și constatăm, dintr-o dată, încălcarea a două drepturi fundamentale.

În fapt, ce presupune această reglementare care implică restrângerea drepturilor, precum și a posibilităților pe care le deține un furnizor de servicii medicalede a încheia contracte cu mai multe case de asigurări sociale?

În primul rând, vizează încălcarea drepturilor amintite anterior pentru fiecare cetățean asigurat, pentru că în această ipoteză în care furnizorului de servicii medicalei se impune să aleagă între CNAS și OPSNAJ, evident că furnizorul de servicii medicale va allege întotdeauna Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru că, din punct de vedere economic, contractele sunt mult mai profitabile pentru furnizorii din sistem privat, știindu-se, de asemenea, faptul că bugetul casei OPSNAJ este mult mai puțin generos, întrucât include o sferă limitată de asigurați, anume angajații din sistemul judiciar, pe cei din domeniul apărării și al ordinii publice.

În acest fel, cei despre care am vorbit anterior, neavând posibilitatea să opteze între furnizorii de servicii medicale, se vor îndrepta direct către cei care au contracte cu OPSNAJ. Aceștia nu sunt decât spitalele militare (care au laboratoare de analize medicale).

Este de notorietate și nu trebuie să ascundeți nici dumneavoastră și nici eu, faptul că serviciile medicale în system privat privind analizele medicale sunt de calitate superioară celor din sistemul public, cunoscându-se că dotările pe care le au spitalele militare sunt limitate, așa cum este și numărul de profesioniști.

Iată că, prin această restrângere cei care sunt asigurați în sistemul OPSNAJ nu vor mai putea să-și aleagă furnizorii de servicii medicale și vor fi obligați să meargă către unul dintre furnizorii de servicii medicale care este un spital care aparține domeniului public al statului, fie el și militar.

Nu numai că nu i se mai garantează dreptul la sănătate, dar în același timp i se încalcă și drepturile pe care le au furnizorii de servicii medicalec are au investit foarte mulți bani în dotări de înaltă calitate și, dintr-o dată, se găsesc în situația de a nu putea folosi aparatura ultra modernă pe care o au, uneori chiar cu prețul unor împrumuturi financiar-bancare, să le utilizeze în folos cetățenilor.

Cred, de asemenea, că avem de-a face cu o discriminare și o avantajarea furnizorilor de servicii medicale care aparțin domeniului public, fie ei spitale militare.

Vă rog să considerați acest demers ca o notificare în înțelesul Legii 554/2004 și, de asemenea, vă rog să observați că textul de lege criticat reprrezintă o discriminare între furnizorii de servicii medicale, fiind nejustificat dezavantajați cei privați, față de cei din domeniul public.

De asemenea, cred că măsura este abuzivă, fiind adoptată și producând efecte chiar în perioada derulării unui contract care a avut la bază hotărârea de guvern care dădea posibilitatea încheierii contractelor cu ambele case de sănătate, în măsura în care satisfac condițiile cerute de CAS pentru încheierea acestora, căci indiferent dacă sunt încheiate cu CNAS sau cu OPSNAJ au la bază condiții pe care nu toți furnizorii de servicii medicale le îndeplinesc.

Pe de altă parte, este bine știut faptul că atunci când se analizează îndeplinirea condițiilor de către furnizori, cei publici, adică ai statului, sunt favorizați, în sensul că, deși nu îndeplinesc condițiile au posibilitatea încheierii acestor contracte.

Totodată, este de notorietate aspectul că spitalele mari, regionale, care sunt suprainfestate de infecții nozocomiale, într-un stat în care legea s-ar respecta, iar cetățenii ar beneficia de egalitate în tratament și drepturi în fața acesteia, nu numai că nu ar încheia contracte cu asigurătorii, însă nici măcar nu ar primi autorizația de funcționare.

Din păcate, aceste spitale care sunt focare de infecție pentru cei care au nefericirea de a ajunge acolo, iar hotărârea de govern criticată prin prezenta notificare, nu face decât să întărească idea că spitalele de stat sunt privilegiate în raport cu furnizorii privați de servicii medicale, pe care, paradoxal, m-aș fi așteptatcanouaguvernare, cu ideologiepolitică de dreapta, să-I repună în drepturile lor firești, beneficiind de egalitate de tratament cu furnizorii publici.

Din nefericire, acest lucru nu s-a întâmplat, furnizorii privați (și nu numai din domeniul serviciilor medicale) sunt considerați, în continuare, exploatatori care trebuie eliminați de pe piață în avantajuls tatului.

Apreciez că un asemenea act normativ nu folosește dezvoltării economice și economiei de piață pe care Guvernul României o invocă de câteori are ocazia, însă cu regretful unui cetățean român o spun, nici nu implementează măsuri de natură să o susțină.

P.S.  Am motificat Guvernul României să modifice actul normative în cauză. Am primit un răspuns sec, în sensul că au luat act. Răspunsul nu a fost revendicat de nicio persoană, ci a semnat cineva în numele Secretariatului General al Guvernului.

Am presupus că îi este rușine să își dezvăluie identitatea. Quod erat demonstrandum.

Prof.univ. dr. Ion Turculeanu

Vicepreședinte al UNBR