”Adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara” Padeș, 23 ianuarie 1821

0
244

Momentele fundamentale ale istoriei noastre din secolul al XIX-lea includ Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, Revoluția de la 1848-1849 și se întregesc cu marea operă de modernizare a statului sub Alexandru Ioan Cuza. Pornind de la un asemenea dat istoric, colectivul de cercetători ai Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova al Academiei Române, va marca, pe  parcursul anului 2021, însemnătatea Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, printr-o serie de manifestări științifice.

Padeș, un picior de plai al Olteniei de sub Munte, un sat în comuna cu același nume din NE județului Gorj, la poalele Munților Mehedinți. Privind spre apele râului Motru, care-i duce dorurile spre Jiu și, mai departe, spre Dunăre și Mare.  Dintotdeauna. Acum ca și în urmă cu două secole. La 23 ianuarie/ 4 februarie 1821, aici, în zi de duminică, la ”meterezi”, Tudor Vladimirescu declanșa acțiunile revoluționare și chema la luptă unită pe toți locuitorii țării, indiferent de treapta socială. Pe câmpia din satul Padeș a fost rostităcea dintâi proclamație revoluționară către ”tot norodul omenesc din București și din celelalte orașe și sate ale Țării Românești”. În acel loc,în timp,s-a înălțat o troiță și ulterior un monument care comemorează sacrificiul pandurilor olteni. Pe drumurile satului, dacă asculți cu atenție se mai aude tropotul cailor pâlcului de panduri și ecourile primului îndemn: ”Nici o pravilă nu oprește pre om a întâmpina răul cu rău”!.

Ridicarea steagului național

Mihail Kogălniceanu la deschiderea cursului de  istorie națională, ținută la Academia Mihaileană în 24 ianuarie 1843, evidenția faptul că Vladimirescu a ridicat ”în Valahia steagul național, vestind românilor că vremea venise pentru ca țara să scuture stăpânirea străinilor, să depărteze abuzurile care o rodeau și să dobândească guvern național”.

Revoluția română de la 1821 determinată de complexitatea fenomenelor naționale și sociale, europene, în general, și din Principatele Române, în special, într-o epocă de criză de sistem a orânduirii feudale, a declanșat sub o formă nouă lupta pentru modernizarea societății românești, ”ridicarea” pentru cucerirea ”libertăți (i) naționale și sociale”.

Programul politic, formulat mai întâi în Proclamația de la Padeș din 23 ianuarie, iar mai apoi în Proclamațiile dela București, în componența sa socială și națională, va constitui reperul tuturor ridicărilor și împlinirilor din veacul națiunilor. Chiar dacă obiectivele de la 1821 nu s-au împlinit sub ochii pandurilor olteni, clasele sociale românești au înțeles realitatea și și-au concentrat eforturile pentru realizarea practică a acestora.”Nici cea mai dumnezeiască, nici cea mai firească pravilă nu poate osândi pe un neam care-și cere obșteștile dreptăți, care au silit pe Tudor Vladimirescu, cu lăudata râvnă a patriei sale, să strângă pe cei obidiți și năpăstuiți, fii ai patriei, să ceară dreptățile obțtii țării” – se consemna într-un document al epocii.

Spiritul patriotic și național declanșat în  ianuarie 1821 la Padeș va deveni o putere mare ”în juna partidă națională”, care s-a dedicat ”misiei de a continua programa revoluției de la 1821” și de ”a realiza într-un tot dorințele și trebuințele poporului”.Comunitatea revendicărilor programelor de la 1821 și 1848, precum și continuitatea ”perfectă” dintre cele două momente dovedesc rădăcinile adânci din societatea românească, acredintând amplul efort de soluționare pe cale revoluționară a crizei societății feudale întreprins de forțele progresiste.

Moștenirea Padeșului și Proclamațiilor către țară ale lui Tudor stau la baza idealurilor de unire și libertate națională, amplificată în deceniile următoare.Explicând cauzele Revoluției de la 1821 Nicolae Bălcescu în ”Mersul revoluției în istoria românilor” consideră Revoluția de la 1821 începutul epocii moderne a Românie.

2021 – Anul Tudor Vladimirescu la Institutul Academiei din Craiova

Ridicarea la luptă a cuprins în anul 1821 și o parte a locuitorilor Craiovei, în special zona Boji, zonă unde a învățat ”carte și slujire boierilor Glogoveanu” Tudor Vladimirescu.  Însemnarea triodului Bisericii Sfinții Apostoli din Craiova aparținând popii Chirică consemnează că ”la leat 1821, Ghenarie 18 au venit omul, anume Todoru și a cuprins Boju și mare turburare în orașul Craiova”.

”Fiind oltenească în primul rând și națională totodată, Institutul de Cercetări Socio- Umane ”C. S. Nicolăescu Plopșor” din Craiova, cu acordul și susținerea Academiei Române, va patrona o serie de manifestări dedicate Revoluției române de la 1821, acest complex eveniment românesc de importanță europeană. În principal, o sesiune de comunicări științifice națională cu participare internațională este stabilită pentru perioada 14-15 mai 2021”, ne-a declaratprof. univ. dr. Cezar Avram, cercetător științific gr. I.

De la Padeș la București și mai departe

Padeșul rămâne peste veacuri locul de pornire a revoluției și de desfășurare a acesteia în primele trei zile. Locul de alcătuire a programului revoluției de la 1821. Locul de unde Tudor a trimis documente către Poarta otomană și către împărățiile Rusiei și Austriei, prin care explica scopurile mișcării sale. Cu un deosebit simț politic, el ancora acțiunea revoluționară în plan internațional. Același mod de abordare a luptelor au adoptat la 1848 și revoluționarii de la Izlaz. Conduita revoluționară a lui Tudor Vladimirescu este cu atât mai relevantă, mai măsurată și mai prudentă, cu cât istoria ne înfățișează în zilele noastre faptul că orice revoluție începe cu o declarație de politică externă.

În trei zile la Padeș, în ianuarie 1821, numărul pandurilor și al mehedințenilor din plaiul Cloșani care au răspuns la chemarea lui Tudor a depășit 500 de suflete. Descendenții celor care au ascultat atunci chemarea la luptăsunt astăzi ”cetățenii europeni” ai Padeșului. După 200 de ani, amintireadrumului parcursde la Padeș la București de ”Adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara” constituie o revenire necesară la simbolistica jertfei vladimiresciene. Binefăcătoare pentru inimă și minte!