CC: Legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali este neconstituţională

0
93

Curtea Constituţională (CC) a decis cu unanimitate de voturi că Legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali este neconstituţională, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la “indemnizaţia pentru limită de vârstă”.

În urma deliberărilor de miercuri, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că legea contravine art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la “indemnizaţia pentru limită de vârstă”, sub aspectul naturii juridice a acestei instituţii, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de acordare a dreptului.

De asemenea, Curtea a constatat că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi a celor ale art.138 alin.(5) care consacră interdicţia aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare.

Curtea Constituţională a decis, ieri, că legea prin care sunt introduse pensii pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea înaintată de Guvern. Legea pensiilor pentru aleşii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraţilor de la CC cu actul normativ.

Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constituţională a României în legătură cu obiecţiuni privind Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene. Potrivit Executivului, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

În forma adoptată, potrivit Guvernului, existau cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. “Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţionează sursa citată.

Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată. Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei. Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie 2015.