Când dealu-i vale și valea-i deal / Mii de agricultori doljeni riscă să rămână fără ajutorul de la APIA

1
508

Mai multe localități din nordul și vestul județului Dolj, care se găsesc răsfirate pe dealuri și coline unde solul este foarte sărac și deloc propice agriculturii, au fost excluse din categoria zonelor agricole defavoriate. Deși oamenii ar avea nevoie să fie sprijiniți, ei nu vor mai beneficia, începând din acest an și până în 2020, de banii care le veneau de la APIA. Și primăriile sunt dezavantajate pentru că nici ele nu vor mai primi puncte suplimentare la accesarea proiectelor cu finanțare europeană, localitatea lor figurând, așadar, pe lista comunelor avantajate. Numai în județul Dolj sunt afectați peste 150.000 de agricultori. În schimb, au fost declarate zone defavorizate localitățile care se găsesc în câmpia Dunării, acolo unde agricultura se face pe cernoziom iar producțiile sunt mult mai bune decât cele din nordul județului.

Cum majoritatea localităților afectate se află pe colegiul său, deputatul PSD de Dolj, Petre Petrescu, la sesizarea mai multor primari, a luat inițiativa de a solicita Ministerului Agriculturii o reanalizare a acestei situații. „Sunt singurul român care a întrebat despre acest lucru la ministerul Agriculturii. În afară de mine, din România, au întrebat doi parlamentari unguri și vreo cinci-șase primari. Zonele agricole cele mai productive din România au fost declarate defavorizate. Ne întrebăm și noi cum a fost posibil? Este incredibil cum câmpia Dunării a fost declarată defavorizată, iar zona colinară să se spună că nu are nevoie de nimic. Este o anomalie vizibilă pentru toată lumea. Practic avem de-a face cu o excludere a tuturor localităților subdezvoltate din județ și care au terenuri nepropice agriculturii”, a declarat, ieri, deputatul social-democrat, într-o reuniune cu toți primarii din zonele care acum nu se mai găsesc pe lista localităților defavorizate.

Scrisoare deschisă a primarilor din Dolj

Începând cu ianuarie 2015, a intrat în vigoare noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. La solicitarea Comisiei Europene, în România a fost desemnat un institut neutru, certificat să facă determinări cu privire la sol. Institul Național de Pedologie și Agrochimie București, la cererea Ministerului Agriculturii, a efectuat o serie de studii în teren, pe care le-a trimis Ministerului Agriculturii, iar acesta, prin unitatea de managment, le-a expediat Comisiei Europene pentru aprobare. „După aprobarea Comisiei, se va întoarce la guvern care trebuie să dea o hotărâre de guvern. Aceasta este obligatorie de pus în aplicare de către APIA și de toate instituțiile care lucrează cu fonduri europene. Acesta este motivul pentru care am convenit să facem o scrisoare deschisă, pe care o adresăm Ministerului Agriculturii și primului-ministru din care să rezulte dorința noastră de a fi repuși în drepturile legitime”, a mai spus Petre Petrescu.

„Șase ani de acum încolo, noi crăpăm”

Deși se află în partea de nord a județului, unde pământurile sunt de proastă calitate, fiind vorba de dealuri și coline, multe localități nu se găsesc pe lista zonelor defavorizate. Răspunsul a fost unul sec: nu au corespuns celor opt criterii pe care le-a transmis, de data aceasta, punctul, Comisia europeană. „Nu au făcut altceva decât să aplice niște criterii primite unitar. Din punct de vedere al solului, aceste terenuri nu au calități care să ducă la obținerea unor producții normale. Prezintă un grad mare de eroziune sau au o aciditate peste medie. Acesta este motivul pentru care, la nivel european și la nivelul Guvernului României, s-au stabilit o serie de măsuri de sprijin a tuturor celor care lucrează aceste pământuri care să compenseze lipsa producțiilor. Șase ani de acum încolo, noi crăpăm, trebuie să ne întoarcem la plugul cu boi. Cum poate un fermier din nordul județului să concureze cu unul din sud?”, a pus problema parlamentarul doljean.

150.000 de agricultori sunt afectați

Cele mai vitregite localități sunt Scaești, Seaca de Pădure, Spot, Vârvor, Carpen, Coțofenii din Dos, Melinești, Tălpaș, Fărcaș, Coțofenii din Față, Argetoaia, Șimnicu de Sus, Braloștița, Predești, Cernătești, Grecești, Gogoșu, Botoșești Paia, Filiași, Almăj, Ișalnița, Breasta. Pentru agricultori principala facilitate era ca APIA alocă o sumă de bani pentru terenuri aflate în zone defavorizate. Până acum, era vorba de acordarea unei sume de 83 de euro pe hectar care ar urma să nu mai ajungă la fermieri. O altă consecință se va resimți direct la nivelul primăriilor. Acestea beneficiau de puncte în plus atunci când depuneau proiecte pentru finanțare europeană. „Primarii care sunt astăzi aici reprezintă 150.000 de locuitori ai Doljului cărora le va fi interzis accesul la fonduri europene pentru că nu vor îndeplini condițiile de eligibilitate, în concurență cu zonele favorizate. În al doilea rând, toate aceste localități nu vor mai beneficia de sumele de la APIA. Practic, primarii se vor regăsi cu un minus de câteva sute de milioane de euro”, a tras concluzia Petre Petrescu.

Un studiu cu anomalii

Conform calculelor, numai o localitate ar putea pierde 500.000 de euro pe an ca urmare a acestei măsuri. În total este vorba de 74 de localități care au fost declarate defavorizate, față de 31 câte au fost pe vechiul PNDR, iar majoritatea se găsesc în câmpia Dunării. Localitățile cu cel mai sărac sol nu se găsesc, din păcate, în această categorie. „Culmea culmilor, localități cum ar fi Segarcea, Bârca, Valea Stanciului, Băilești, Calafat, Galicea Mare, Poiana Mare, Ciuperceni – acolo unde este cernoziom, unde sunt sisteme de irigații – au fost declarate zone defavorizate. Pentru județul Dolj, toate unitățile aflate în zone defavorizate în care terenurile nu au potențial de producție mai mare de 2.000-2.500 de kilograme nu se mai regăsesc astăzi în zonele defavorizate”, a mai afirmat deputatul Petre Petrescu. Grav este faptul că mare parte din fermierii acestor zone sunt oameni în vârstă, fără bani disponibili, care nu au decât să lase terenurile în paragină.  Ori scopul alocării de către UE a 1,6 miliarde de euro, în perioada 2014-2020, este tocmai în vederea corectării acestor neajunsuri.

LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU 

1 COMENTARIU

Comments are closed.