De ce rămâne tăcută stânga doljeană?

Ultimele alegeri locale şi parlamentare din 2012 au dăruit social-democraţilor doljeni, chiar candidând sub sigla USL, scoruri de invidiat. Deşi Doljul se dovedise de-a lungul anilor un consistent bazin electoral al social-democraţilor, niciodată aceştia nu fuseseră răsfăţaţi cu asemenea scoruri. S-a sperat, în context, la o asumare simplă şi concretă a legitimităţii stângii. Numai că, paradoxal, stângii îi este parcă ruşine că există. Alianţa cu liberalii a dus la negocieri insuficient de clare, la centru, dar şi în teritoriu, încât există riscul îndelung tămâiat: copilul cu multe moaşe (social-democraţi, liberali, conservatori, uneperişti) să rămână cu buricul netăiat. După „lucrările” organizatorice – chestiune de bucătărie internă – de la nivelul conducerii organizaţiei judeţene, cu o nouă comandă, deputatul Claudiu Manda fiind învestit preşedinte din postura de preşedinte executiv, şi celelalte reaşezări la nivelul structurilor de tot felul, s-a pornit la drum. Deloc cu cadenţă, deloc resimţibil. Câteva observaţii pertinente, cu accente în zona ideologică şi politică a unei organizaţii relativ puternice, cu doi vicepreşedinţi la nivel naţional, sunt de natura evidenţei. În primul rând, tăcerea prelungită a liderilor din teritoriu. Fiindcă, exceptând-o pe Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei şi unul dintre vicepreşedinţii la nivel naţional, cu apariţii cât de cât frecvente în spaţiul public, ceilalţi „congeneri” ai săi încă nu au ieşit din vacanţa de iarnă. Nu interpretăm aiurea tăcerea prelungită, dar aceasta seamănă a inhibare nejustificată. La atacuri susţinute din flancul intelectualilor şi grupurilor conservatoare, cu tangenţă la extrema dreaptă, care îşi asumă o identitate doar de „dreapta”, deci onorabilă, social-democraţii parcă se doresc diabolizaţi, inclusiv la nivel naţional, acceptând etichetări nefaste şi injuste, până şi de înrâurire cu extrema stângă. 2013 nu a fost un an grozav economic, dar oricum s-a schimbat accentul, de la tăieri la creşterea economică timidă, păturile vulnerabile nu au mai fost lovite, reducerea treptată a TVA pare-se a fi o măsură calculată inteligent, şi politic şi economic. Deşi programul USL e un document de centru-dreapta călduţ, cu zone de ambiguitate prea mari. Au mai existat destule alte corecţii necesare, materializate. Fireşte, nu liderii social-democraţi de la Dolj au fost consultaţi la „centru” de ceea ce face şi desface guvernul condus de Victor Ponta, când ferm social-democrat, când adept al celei „de-a treia cale” – eşuată superb în ultimii 20 de ani – oricum, fără ruşinea de a fi de stânga, doar camuflat subţirel, uneori sub o dimensiune ideologică inexistentă. O altă observaţie este aceea că stânga doljeană, prin liderii ei, nu dezvoltă o perceptibilă empatie, adică în suficientă măsură, cu cei cărora li se adresează. Când face aşa ceva. Repetăm: nu doar primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, cu noianul de probleme administrative pe cap, are misiunea expresă de comunicator, ci şi ceilalţi membri ai BPJ Dolj au recomandarea de a ieşi în spaţiul public, cu abordări poate incomode, specifice stângii, despre solidaritate, incluziunea socială, justiţie socială, lupta împotriva sărăciei etc. Sau cel puţin de adeziune sau non-adeziune la demersurile administrative ale primarului Craiovei, unele de-a dreptul notabile. Nu discutăm despre realismul sau fezabilitatea tuturor promisiunilor electorale, unele ţinte greu de atins, într-o conjunctură economică aşa cum este la nivelul Uniunii Europene, dar când totul este redus la economie, acceptându-se şi job-uri prost plătite, şi aşa ceva merită discutat deschis, fără complexe, piruete galante, ipocrizie. Şi apoi, într-un partid democratic pot exista şi indivizi care nu ţin neapărat să cânte în cor. Ajungând aici, poate fi acreditată şi convingerea că nu tot ce s-a validat, prin negocieri bănuim, în privinţa deconcentratelor şi nu numai, este de pus în ramă. Dar pentru tot ceea ce se întâmplă în Dolj, nota de plată vine în contul social-democraţilor, care parcă nici nu realizează asta. Anul 2014 este un an electoral. Ar fi târziu ca abia în campania electorală să fie auziţi în premieră noii comunicatori, desemnaţi după o atentă cumpănire, cum ni s-a spus, a social-democraţilor doljeni. Ajutaţi până acum de preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Prioteasa, aflat în cele mai decente relaţii cu primarii tuturor localităţilor doljene, graţie unei subtilităţi administrative mai mult decât lăudabile.