O campanie electorală chinuită

0
91

Cum-necum, o să avem alegeri parlamentare la 6 decembrie a.c., îndeplinindu-se astfel o doleanţă expresă a preşedintelui Klaus Iohannis. Ceea ce numim îndeobşte „campanie electorală” este în plină desfăşurare, numai că întâlnirile publice sunt raţionalizate, recalibrate şi candidaţii pentru Parlament încearcă, pe cât le este permis, în condiţiile unor restricţii sanitare cunoscute, să-şi facă, pe cât posibil, cunoscute programele electorale. Ştim, sau dacă ne interesează putem afla, componenţa listelor electorale, aparţinând fiecărei formaţiuni politice. În linii mari, la Dolj se confruntă, ca de când avem astfel de alegeri, PSD, PNL, şi mai nou Pro România, USR-Plus, PMP, PER şi care or mai fi. Grupuri de candidaţi brăzdează, de la o margine la alta judeţul, încercând să discute cu oamenii localităţilor doljene, -tot mai temători- să prezinte, cum spuneam, programele proprii fiecărui partid. Liderii celor două grupuri politice, dreapta şi stânga sau invers, sunt Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, candidat din partea PNL, şi Ion Prioteasa, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, candidat din partea PSD, ambii pentru Senat. Binecunoscut, peste tot şi graţie a ceea ce a făcut, de-a lungul anilor, Ion Prioteasa este în actuala campanie electorală locomotiva partidului, cel puţin la Dolj. Exceptând marile partide, PSD şi PNL, repetăm ordinea poate fi şi inversă, restul partidelor trăiesc într-o anarhie programatică evidentă. Numai că nici programele proprii, -mereu adecvate noilor realităţi– nu mai contează, ci doar eventualele soluţii, dacă s-ar putea miraculoase, la evadarea din actuala stare sanitară prelungită, care face ravagii la toate palierele vieţii economice, sociale şi educaţionale. Şi nu numai. Pe scurt: social-democraţii anunţă pe listele lor, la nivel naţional, o garnitură de medici cu reputaţie, de care avem cunoştinţă, în timp ce liberalii anunţă la rândul lor de pe acum un program pe care îl vor prezenta astăzi intitulat „Dezvoltăm România”, cu referiri la transporturi, finanţe-bănci, justiţie (revizuirea Constituţiei, a legilor justiţiei, reformarea CCR, etc.). Adică, reîntoarcerea de unde s-a plecat în 2016. Pro România, cu tenorii săi Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu, are referiri la economie şi deschiderea necondiţionată a şcolilor, refuzând fără echivoc „virtuţile” învăţământului online. În fine, alianţa USR-Plus, care a rămas, prin decizia BEC, cu sloganul „O Românie fără hoţie”, cel puţin în opinia eseistului Adrian Papahagi, cadru didactic, cunoscut la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, retras din politică, aduce o singură noutate de luat în seamă: anti-creştinismul. Sondajele de opinie, de până acum, dau ca sigură o participare mai redusă ca niciodată din cauza pandemiei de Covid-19. Or, fără o participare consistentă la vot, recurgerea la un guvern „personal” ar echivala cu mimarea democraţiei. Să revenim: partidele au prin definiţie o structură polemică, ele opunându-se reciproc. Intrând în campania electorală, fiecare partid caută se se diferenţieze de formaţiunile analoage, prin ţelurile enunţate. Ceea ce pot face în actualul context delicat este doar utilizarea precumpănitor a reţelelor de socializare şi a mediei. La toate cele pe care le trăim cotidian se mai adaugă şi ceea ce se întâmplă la nivelul UE, unde Ungaria, Polonia şi Slovenia au refuzat ieri să accepte condiţionarea acordării fondurilor europene de statul de drept blocând sine-die planul de relansare adoptat la sfârşitul lunii iulie de „cei 27” pentru a face faţă pandemiei de Covid-19. Un plan de 750 miliarde euro susţinut şi de viitorul cadru financiar multi-anual (2021-2027) în sumă de peste 1000 miliarde euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *