Agenţia de Transplant: Doar 11 din cele 41 de spitale acreditate în România au efectuat transplanturi

0
75

41 de unităţi sanitare din România sunt acreditate pentru a face transplanturi, însă doar 11 au făcut realizat astfel de intervenţii, anunţă directorul Agenţiei de Transplant, Anca Baculea, precizând că, în 2018 au fost 160 de donatori potenţiali, iar dintre aceştia doar 55 au devenit reali.

“În programul Naţional de Transplant sunt 41 de unităţi sanitare în România, acreditate de către Agenţia Naţională, pentru prelevarea de organe. Dintre acestea doar 11 unităţi au desfăşurat activitate în domeniul transplantului, foarte puţin”, a spus, marţi, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), Anca Baculea, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Spitalul Clinic de Nefrologie Doctor Carol Davila.

În 2018 au fost identificaţi 160 de donatori potenţiali, însă doar 55 dintre aceştia au devenit reali. “Din păcate familiile a 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate care au făcut imposibilă prelevarea. (…) Au fost 102 transplanturi renale, 46 de transplanturi de ficat, trei de plămân şi cinci de cord”, a mai spus Anca Baculea.

 De asemenea, Anca Baculea a mai spus că Programul Naţional de Transplant are o sumă limitată, nu poate să susţină tot tratamentul şi toate investigaţiile necesare, pre şi post transplant. Directorul mai spune că unele intervenţii pot fi plătite din banii Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate şi că Agenţia Naţională de Transplant se confruntă cu mai multe probleme.

“O primă problemă ar fi reorganizarea agenţiei, reorganizare care face obiectul Legii transplantului care este în momentul de faţă la Guvern. În momentul în care reorganizarea Agenţiei este realizată putem face paşi înainte, până atunci aşteptăm în sensul în care ANT nu are resursă umană, nu este în programul Naţional de Transplant, coordonarea activităţii naţionale de transplant nu este făcută de către Agenţia Naţională de Transplant şi toate acestea sunt aşa datorită normativelor legislative în vigoare. Pentru a schimba lucruri aşteptăm Legea transplantului, unde noi am făcut aceste propuneri de modificare şi de reorganizare”, a explicat Anca Baculea.

De asemenea, directorul Agenţiei Naţionae de Transplant spune că este foarte important ca lumea să ştie că există Registrul donatorilor voluntari în care în timpul vieţii omul poate să îşi dea acceptul de donare de organe în momentul în care ajunge într-o moarte cerebrală şi că atunci nu mai este nevoie de acordul familiei.

“În momentul de faţă acest Registru nu îl monitorizează ANT, nu aş putea să vă zic care este numărul. Noi doar îl promovăm. Îl monitorizează Ministerul Afacerilor Interne. (…) Paşii sunt simpli: se merge la notar, orice notar din România poate să facă acest lucru, se face o declaraţie princ are se exprimă această dorinţă, iar notarul intră într-un Registru în care îl completează cu această cerere şi declaraţie şi primeşte un certificat pe care îl înmânează respectivului. Cu acel certificat se merge la medicul de familie şi inclusiv pe cardul de sănătate să fie notate aceste aspecte”, a explicat Anca Baculea.

Totodată, Anca Baculea susţine că Registrul Naţional conţine numele persoanei care este în aşteptare, centrul din care face parte şi câteva date personale.

“Ca registrul să funcţioneze şi să cuprindă tot ce ar trebui să cuprindă un registru al donatorilor vii (…) impune nişte investiţii, (…) dar suntem în curs de elaborare şi de punere la punct a acestui registru. Trebuie să avem un cadrul legislativ că să facem paşi înainte. În şase luni dacă lucrurile merg bine poate fi pus la punct şi poate fi funcţional”, a spus Anca Baculea.

De cealaltă parte, directorul medical al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Turkes Ablachim, susţine că o soluţie pentru a creşte numărul donatorilor este de a informa studenţii despre această posibilitate.

“Dorim să iniţiem un parteneriat cu spitalele din Europa la care să se duc medicii noştri. (…) Problema donării de organe este foarte gravă în România şi asta se datorează lipsei de educaţie a populaţiei. Ştiţi ce dificultăţi există în colaborarea cu societatea, cu membrii societăţii. Astfel, încercăm să facem nişte campanii de educare în universităţi, ca tinerii să ştie despre această posibilitate. Tinerii vor înţelege ce înseamnă acest lucru”, a spus Turkes Ablachim. (Sursa: Mediafax)