Oficiali ai UE au început să lucreze la un plan pentru formularea unui buget pe termen lung fără Marea Britanie, pas care reflectă frustarea tot mai ridicată privind cererea Londrei pentru îngheţarea cheltuielilor, care nu poate fi reconciliată cu poziţia celorlalte state. Atât oficiali UE, cât şi diplomaţi ai statelor membre, au analizat fezabilitatea juridică şi tehnică pentru un astfel de buget, au declarat surse apropiate situaţiei, înaintea unui summit care începe, joi, la Bruxelles, unde cei 27 de şefi de state sau guverne ai ţărilor membre vor încerca să ajungă la o înţelegere asupra bugetului pentru perioada 2014-2020, potrivit „Financial Times” (FT). Perspectivele acestei întâlniri au devenit mai puţin optimiste în ultimele zile, scrie FT. Mai mulţi diplomaţi au ajuns la concluzia că va fi imposibilă acceptarea cererilor Marii Britanii şi se aşteaptă la un eşec. „Din cauza poziţiei Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naţionale cât şi la Bruxelles, o soluţie în 26. Este analizată opţiunea din perspectivă financiară şi juridică”, a spus un oficial. Planul ar putea fi parte a strategiei de negociere, cu scopul de a creşte presiunea pentru un compromis asupra premierului britanic, David Cameron. Discuţiile pentru buget s-au reluat ieri seară, la o cină organizată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru miniştrii statelor europene. Oficialii admit că o astfel de abordare – dacă va fi urmată – ar fi deosebit de complexă. Ar avea, de asemenea, consecinţe grave pentru relaţia, deja fragilă, a Marii Britanii cu restul UE. Guvernul britanic a anunţat că este „sigur” că ideea este discutată la Bruxelles, dar a respins ca „inacceptabilă” posibilitatea unui acord de buget fără Marea Britanie. Poziţia lui Cameron, de a cere îngheţarea cheltuielilor la nivelul anului 2011, este cea mai agresivă în rândul statelor UE în prvinţa bugetului pentru 2014-2020, care ar trebui să acopere circa 1.000 de miliarde de euro. Suedia a adoptat o poziţie similară Marii Britanii, iar alte ţări ar putea, de asemenea, împiedica un acord. Bugetul alternativ analizat la Bruxelles ar viza doar o perioadă de un an, situaţie care, conform regulilor UE, necesită majoritate calificată de voturi. Bugetul pe termen lung, care se întinde pe şapte ani, are nevoie de unanimitate. Van Rompuy a încercat să calmeze Marea Britanie prin prezentarea unui proiect de buget care include reduceri de 80 de miliarde de euro faţă de proiectul propus de Comisia Europeană, inclusiv tăieri ale cheltuielilor pentru agricultură, care au înfuriat Franţa. La o întâlnire, joi, ambasadorul Marii Britanii la UE, Sir Jon Cunliffe, a cerut noi reduceri de cheltuieli, din toate domeniile, mai ales în privinţa salariilor şi beneficiilor funcţionarilor europeni, potrivit unor diplomaţi.
