Dr. Alexandru Andriţoiu: „Salarizarea umilitoare împinge tot mai mulţi medici peste hotare”

1
1590

Alexandru Andriţoiu

În ultima vreme se vorbeşte, mai mult ca oricând, despre sistemul medical românesc ca despre un organism aflat în suferinţă. Şi dacă până în urmă cu câţiva ani discuţiile se axau pe lipsa medicamentelor în spitale, acum problema este lipsa doctorilor. În fiecare an, din ce în ce mai mulţi medici români aleg să plece din ţară pentru a lucra în spitalele din străinătate. Despre motivele şi consecinţele acestui exod al halatelor albe, dar şi despre aşa-zisa criză a medicamentele, despre asigurările private de sănătate şi, nu în ultimul rând, despre oportunitatea de a fi manager, dar şi cadru medical, am discutat cu dr. Alexandru Andriţoiu, unul dintre cei mai apreciaţi medici craioveni, care profesează la Spitalul Militar de Urgenţă „Ştefan Odobleja” din Craiova.

– Cum vedeţi sistemul de sănătate actual din ţara noastră? Se poate vorbi de o criză a medicilor?

– Îl văd ca pe un sistem aflat în criză, dar care nu poate fi diferit de restul societăţii. Din punctul meu de vedere, criza medicilor este una artificial creată. În primul rând, ea este cauzată de blocarea la nivel guvernamental a posturilor din sistemul public de sănătate, iar, din câte se preconizează, această criză se va prelungi şi în 2012. În al doilea rând, este cauzată de o migrare, dar nu numai a medicilor, ci şi a asistenţilor medicali, ca urmare a unei retribuţii mai bune şi a unor condiţii normale de muncă în statele din UE, şi nu numai. O migrare a medicilor există şi la nivelul altor state europene, cum ar fi, de exemplu, medici din Franţa care migrează în SUA. Diferenţa este că aceştia o fac pentru proiectele cercetare, în timp ce la noi deja se vorbeşte despre un fenomen în masă, motivul fiind unul cu totul diferit, şi anume salarizarea umilitoare, care împinge tot mai mulţi medici peste hotare. Al treilea aspect ar fi cel legat de birocraţia sistemului sanitar românesc, de blocarea sistematică a valorilor pentru a accede în poziţii-cheie, la nivel ministerial sau la nivelul unei unităţi spitaliceşti. Şi, în al patrulea rând, politizarea excesivă a sistemului sanitar românesc, un aspect care nu este pe gustul tinerei generaţii.

„Mă simt prea ataşat de această ţară, ca să o pot părăsi”

Au fost momente când v-aţi gândit şi dumneavoastră să plecaţi în străinătate, să practicaţi medicina într-o altă ţară a Uniunii Europene sau chiar peste ocean ?

– Sincer să fiu, am avut şi eu frustrările mele, pentru că uneori mi s-a părut că nu m-am regăsit în ierarhia sistemului nostru. Am avut chiar şi o iniţiativă, mi-am postat CV-ul pe un site destinat căutării job-urilor şi a fost preluat imediat de o firmă de recrutare de forţă de muncă din SUA. Ceea ce vă pot spune este că, de vreo doi ani, primesc oferte de la diverse clinici, spitale din SUA, cu oferte tentante, salarii chiar şi de 200.000 de dolari pe an. Am renunţat la ideea de a părăsi ţara pentru că nu câştigurile salariale îţi aduc totuşi împlinirea ca medic, ca profesionist. Mi s-a mai pus această întrebare şi cu ocazia altor interviuri, emisiuni TV; am răspuns şi atunci şi vă răspund şi acum că sunt tributar unei educaţii, asta poate şi datorită faptului că am absolvit Facultatea de Medicină Militară, e vorba de o disciplină, de un crez. Mă simt prea ataşat de această ţară ca să o pot părăsi. Consider că ar fi un act de trădare…

Putem vorbi de o „criză” a medicamentelor?

– Medicamente există, cred că nu este corectă această sintagmă… criză a medicamentelor… În fond, dacă ar fi o criză… te aştepţi să intri într-o farmacie şi să găseşti rafturile goale… şi nu este aşa. Nu putem vorbi nici de criză a strategiilor ministeriale. Strategii sunt foarte multe… Nici de o lipsă a banilor, din contră, sunt în joc miliarde de lei. Industria farmaceutică este cea mai prosperă afacere.

„În cazul bolilor de inimă creşte îngrijorător decesul subit”

– Atunci să înţelegem că vorbim de un consum atât de mare de medicamente care aduce după sine criza?

– Consumul de medicamente este direct proporţional cu prezenţa la cabinetul medical. Cele mai multe tratamente se dau pe bază de reţetă. Criza mai degrabă este legată de accesibilitatea unui părţi din populaţie, cu venituri mici, la anumite tratamente, asta în condiţiile în care, în urmă cu un an, pentru aceeaşi reţetă populaţia plătea mai puţin. Nu cred că românii au un apetit mai mare pentru medicamente decât pentru alimente. Nu vine nimeni din plăcere la medic. Prezenţa la cabinetul medical este influenţată de gradul de morbiditate în România. Statistic, ţara noastră se află pe primul loc în ceea ce înseamnă SIDA, cancer, tuberculoză, iar 62% din populaţia ţării noastre suferă de boli cardiovasculare. Asistăm acum la o tendinţă de creştere a accidentelor vascular-cerebrale, care, din păcate, au depăşit cu mult infarctul miocardic. În cazul bolilor de inimă creşte îngrijorător decesul subit, în somn, mai ales în rândul oamenilor tineri, de 35-45 de ani, în general din cauza stresului. Au fost foarte multe cazuri de poliţişti, militari şi, bineînţeles, civili, tineri, care au murit în somn. I-au găsit familiile fără suflare dimineaţa.

– De ce suntem „fruntaşi” doar la îmbolnăviri?

– Toate acestea din cauza unei proaste alimentaţii, a unei lipse de educaţie medicală a populaţiei, a lipsei unui control preventiv făcut la vârste tinere, din lipsa accesului la o formă de asistenţă medicală. Vreau să subliniez numărul mare de pacienţi, în jur de 2.000 la un medic. Stresul este un motiv foarte serios. Asociat cu proasta alimentaţie, duc la cazuri de acest gen.

– Ar fi asigurarea medicală privată o soluţie ?

– Asigurările medicale private sunt echivalentul unei asistenţe medicale de lux la care accesibilitatea este deocamdată redusă, la o categorie aparent privilegiată. Sistemul asigurărilor de sănătate privat nu poate fi util populaţiei decât în completarea sistemului public de asigurări de sănătate şi prin implicarea masivă a companiilor de asigurare private. În plus, acest sistem se mai confruntă şi cu lipsa condiţiilor de spitalizare de o calitate superioară. Cele mai multe dintre spitalele de stat din România nu pot să ofere condiţiile necesare pacientului care dispune de o asigurare privată de sănătate.

„De regulă, managerul unui spital nici nu este bine numit că şi este compromis”

– De ce credeţi că medici cu reputaţie şi realizări profesionale importante au intrat in administraţie sau politică? Ce i-a determinat să facă pasul acesta? Iar medicul Sorin Oprescu ar putea fi exemplul cel mai la îndemână pe care vi-l ofer…

– Problema este că nu prea avem oameni cu vocaţie de manager. Aceştia sunt foarte puţini. Sunt foarte mulţi medici buni, dar nu au recunoscută calitatea de bun manager. Adică, sunt două lucruri diferite. Dar sunt, într-adevăr, şi medici foarte buni, care au şi această calitate de bun manager şi atunci fac acest pas dintr-o dorinţă de a îndrepta lucrurile. Este nevoie de viziune globală, de voinţă foarte multă, dar şi de curaj. De regulă, managerul unui spital nici nu este bine numit că şi este compromis. Acesta nu poate să facă tot ce îşi propune, pentru că, pe de o parte, el trebuie să respecte legea, care îi îngrădeşte foarte multe iniţiative, trebuie să facă un balet între ordinele Ministerului Sănătăţii şi dispoziţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ştiu că aţi avut, în urmă cu trei ani, o iniţiativă similară cu a medicului Sorin Oprescu, adică să candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Craiova. Vă mai gândiţi la o funcţie în administraţie sau chiar să intraţi politică?

– Nu, acea iniţiativă am avut-o atunci, acum am alte proiecte. Iar în ceea ce priveşte politica românească în niciun caz şi asta pentru că adesea oamenii politici sunt asociaţi cu compromisul, cu dispreţul faţă de populaţie, cu corupţia, cu traficul de influenţă. Politică actuală nu pare atractivă. Aş accepta cu plăcere şi interes o funcţie de conducere în administraţia unui spital privat sau un post de medic expert, coordonatorul unei case de sănătate.

***

Dr. Alexandru Andriţoiu a absolvit Facultatea de Medicină Militară în 1987, 11 ani mai târziu obţinând titlul de medic primar în boli interne, iar apoi, în 2006, pe cel de doctor. Printre domeniile în care dr. Andriţoiu s-a remarcat de-a lungul timpului se numără ultrasonografia Doppler – cord, artere, vene, abdomen, obstetricală, oculo-orbitară, transcraniană, coronariană. De asemenea, ecografia intervenţională, monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, puncţia biopsie hepatică şi puncţia biopsie mamară.

Director medical al Spitalului Clinic de Urgenţă Militar Craiova între anii 2002 şi 2008, dr. Alexandru Andriţoiu a fost decorat cu Semnul onorific în serviciul Armatei pentru ofiţeri, la 15 ani de activitate şi rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, iar în decembrie 2007 a primit, din partea Ministrului Apărării Naţionale, Emblema de Onoare a Armatei României.

Medicul militar craiovean este membru al Societăţii Române de Cardiologie, al Societăţii Europene de Cardiologie, al Grupului de lucru Insuficienţa Cardiacă al Societăţii Europene Cardiologie, al Societăţii Europene de Ecocardiografie, al Societăţii Române de Ultrasonografie, al Societăţii Europene şi Mondială de Ultrasonografie, al Societăţii Române de Medicină Internă, dar şi al Artery Research din  Cambrige, Marea Britanie. Este, totodată, autor a opt monografii de specialitate, multe dintre ele unicat în literatura de specialitate.

MARGA BULUGEAN şi RADU ILICEANU

 

 

1 COMENTARIU

Comments are closed.